MISIUNE//

Voluntariatul ajută la creșterea stimei de sine

Află care sunt marile beneficii ale timpului investit în a face lumea un pic mai bună.


În următoarele 5 minute vei afla:

– De ce să alegi o cauză pe care o poți gestiona (și) emoțional.
– Care sunt întrebările esențiale pe care să ți le pui înainte de a te apuca de voluntariat.


Relația mea cu voluntariatul a debutat în liceu, cu suișuri și coborâșuri, ca multe dintre interacțiunile de atunci. 

Prima oară, am ales să merg la o casă de copii, pentru jocuri și activități extra școlare; aici era recomandată prezența în fiecare săptămână, absențele fiind resimțite de beneficiari ca un abandon. M-am autoconvins că nu-mi pot lua un asemenea angajament, că am un orar încărcat și că cel mai bine ar fi să abandonez. Am realizat, ulterior, că nu eram pregătită pentru asemenea interacțiuni și că mă încărcam cu poveștile copiilor mai mult decât puteam duce.

Ulterior, am migrat către o cauză „mai sigură” din punct de vedere emoțional – protecția mediului – și am participat la o primă acțiune de ecologizare organizată de Asociația Mai Mult Verde în pădurea Băneasa. Țin minte că era începutul toamnei, copacii aveau nuanțe infinite de verde, galben și cărămiziu, iar acest tablou poetic era întregit de o multitudine de PET-uri, doze de aluminiu și alte tipuri de deșeuri pe care nu îmi doresc (nici eu, nici voi!) să le descriu. Până aici a durat “neimplicarea emoțională”, dar am trecut ușor de la furie și frustrare la o atitudine proactivă. Cum pot ajuta eu?, a fost întrebarea care m-a împins în afara zonei de confort și a pus în umbră De ce să fac eu asta?.

Ziua a trecut repede, m-am împrietenit cu ceilalți voluntari și, după ce am strâns câteva sute de saci cu deșeuri, organizatorii ne-au așteptat cu un picnic și ne-au povestit despre acțiunile pe care le pun la cale. Mi s-a părut fascinant că există astfel de asociații, că au reușit să adune un număr mare de voluntari și mai ales că ne-am simțit cu toții atât de bine adunând deșeuri într-o zi de sâmbătă. Pe atunci nu știam că prin participarea la acțiuni de voluntariat se produc endorfine, dar știam că trebuie să le povestesc tuturor prietenilor despre această experiență și că, lăsând la o parte elementul de coolness (pe atunci erau rare astfel de activități), mai e ceva extra, un sentiment greu de definit care lucrează adânc în procesul de dezvoltare personală. 


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Puterea intenției

Un alt lucru de care nu știam atunci era puterea intenției; la sfârșitul acțiunii de ecologizare m-am gândit că mi-ar plăcea să lucrez la Mai Mult Verde când mă fac mare și, mergând pe repede înainte – 10 years challenge, scriu acest articol din rolul de coordonator de proiecte în asociația Mai Mult Verde. A fost un pas natural de la a fi voluntar la a coordona voluntari, fără să știu dintotdeauna că asta vreau să fac. Pentru mine, a funcționat mai degrabă principiul trial and error și nu știu exact ce vreau să fac, dar știu ce nu vreau să fac.

„Voluntariatul este o expresie a umanității. Este despre nevoile oamenilor de a participa în societatea din care fac parte și de a simți că ceea ce fac contează în viețile celorlați“, scrie într-un raport ONU care estimează că peste un miliard de oameni fac voluntariat la nivel global. Mai mult decât atât, voluntariatul este în strânsă legătură cu perceperea unei vieți mai satisfăcătoare, o stimă de sine ridicată și un bun control emoțional. Poate așa se explică, rațional, cum au lucrat colegii mei cu peste 25.000 de voluntari de la înființarea asociației, plantând aproximativ 800.000 de arbori. Sau cum, la debutul proiectului Cu Apele Curate, s-au înscris 200 de voluntari în câteva zile, pentru a-și petrece o saptămână întreagă colectând deșeuri din plastic în Delta Dunării. 

Evoluția voluntariatului

Lăsând cifrele deoparte, este destul de ușor de observat că (și) în România voluntariatul este în continuă creștere, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. Pe lângă acțiunile colective, puse pe pauză în 2020 din binecunoscutele motive, ne bucurăm să vedem noi forme de implicare – individual (cum ar fi cumpărăturile pentru vecinii în vârstă, igienizările corelate cu plimbatul sau alergatul în pădure) sau într-un cadru organizat – de curând ne-a contactat o companie de IT care le oferă angajaților posibilitatea de a ajuta ONG-urile în timpul orelor de lucru. 

O altă formă de implicare pe care o vizăm în cadul proiectului Cu Apele Curate este organizarea comunitară – împreună cu partenerii și prietenii de la CeRe am format grupuri de inițiativă în zece orașe de pe Dunăre, care identifică și implementează soluții pentru reducerea poluării cu plastic a apelor. Astfel, membrii comunității locale se coagulează în jurul unei probleme care îi afectează direct, învață să scrie petiții către autorități, să organizeze evenimente comunitare și să-și facă vocile auzite. Este un proces de lungă durată, în care avem multă răbdare și câteva exemple de bună practică, în care grupurile locale au căpătat vizibilitate și încredere din partea concetățenilor, primind cereri de ajutor pentru alte cauze: înființarea de adăposturi pentru câini comunitari, colectarea uleiului uzat, toaletarea arborilor etc.

Avem și exemple de la polul opus – la o acțiune recentă organizată pe malul râului Jiu au participat majoritar studenți din alte țări, aflați într-un stagiu de voluntariat europen. Așa că mai avem de învățat și, mai ales, de încercat. Cu siguranță nu este nevoie de timp de gândire, liste pro și contra sau discutat cu oamenii care fac asta – doar caută o cauză în care crezi și implică-te.

Indiferent de motivele care împing la voluntariat (cunoscut oameni noi, exemplu pozitiv pentru copii, adăugat în CV), această activitate simplă ne aduce mai aproape de lumea minunată în care învățăm cum să oferim, dar și să cerem ajutor. Pentru a supraviețui și a ajunge la prosperitatea aia bună, fiecare dintre noi are nevoie de apetență și sprijin din partea celorlalți. Am testat diferite stadii ale izolării și, chiar dacă ne-a șifonat un pic, sper că ne-a (re)învățat pe toți să adresăm întrebarea: ”Cum pot ajuta eu ?”. 

”No man is an island, entire of itself; every man is a piece of the continent, a part of the main”. (”Nimeni nu este o insulă izolată; oricine este parte a unui continent, o parte a unui întreg”.) – John Donne, 1623.  

Citește și:

6 moduri simple prin care să descoperi minunile oferite de natură

Ghidul Thrive: totul despre generozitate

S-ar putea să-ți placă și…

SELF-IMPROVEMENT//

Credințele limitative: ochelarii de cal care ne obligă să privim în direcțiile pe care ni le programăm

OAMENI THRIVE//

Emisiunile Thrive: despre scris, stres și vindecare

MISIUNE//

Cum să cultivi empatia pe timp de coronavirus

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.