SELF-IMPROVEMENT//

Un ghid (fără abureli) despre cum să-ți protejezi spațiul emoțional

Trucuri care te vor ajuta să-ți păstrezi limpezimea și energia emoțională.


În următoarele 7 minute vei afla:

– Care este legătura dintre stabilirea limitelor și stima de sine. 
– Cum te ajută limitele să-ți conservi energia emoțională.


Cum îți construiești propriul tău spațiu personal și emoțional?

Din păcate, limitele noastre personale nu sunt atât de evidente ca un gard sau ca un semn uriaș de „nu treceți”. Seamănă mai mult cu marginile unor bule invizibile. 

Chiar și așa, poate fi dificil să navighezi, să setezi și să le comunici celorlalți limitele tale personale, însă acest lucru este esențial pentru sănătatea ta, pentru starea ta de bine și chiar și pentru siguranța personală. „Aceste limite dau un sentiment de proprietate asupra spațiului unei persoane, chiar dacă e despre vorba despre spațiul fizic, despre limitele corporale sau despre sentimente”, spune Jenn Kennedey, terapeut licențiat în probleme de cuplu și de familie. „Cu toții avem niște limite peste care nu se poate trece și granițele pe care le punem comunică exact acest lucru.”

Așadar, putem stabili niște limite pentru…

  • spațiul nostru personal;
  • sexualitate;
  • emoții și gânduri;
  • lucruri și bunuri personale;
  • timp și energie;
  • cultură, religie și etică. 

Să stabilești niște limite pentru tine însuți și să le respecți pe ale celorlalți nu e o chestiune complicată, însă astfel poți învăța cum să-ți iei viața în mâini. Indiferent dacă vrei să stabilești niște reguli mai clare în relația ta cu familia sau vrei să-ți definești spațiul în raport cu niște străini, iată de unde ar trebui să începi. 

Înțelege toate chichițele limitelor

Cuvântul „limită” (graniță, frontieră, margine, restricție etc) poate fi ușor înșelător. Poate să te conducă la ideea că stai separat de ceilalți. Însă limitele sunt, de fapt, puncte de conexiune, de vreme ce ele asigură reguli sănătoase cu ajutorul cărora poți naviga printre relații, fie ele personale sau profesionale. 

1. Limitele ne îmbunătățesc relația și stima de sine.

„Limitele protejează o relație ca aceasta să fie sigură. De fapt, într-un fel, ele ne apropie mai degrabă decât să ne îndepărteze, așadar sunt necesare în fiecare relație”, spune Melissa Coats, un consilier profesional licențiat. Atunci când impui niște limite faci din tine o prioritate, indiferent dacă în discuție este grija față de tine, aspirațiile în carieră sau relațiile tale. 

2. Limitele pot fi flexibile. 

Nu-ți stabili limitele ca pe niște reguli fixe și definitive. Este bine să te mai gândești la ele din când în când și să le mai ajustezi, dacă e nevoie. 

„Atunci când regulile sunt prea rigide sau inflexibile, pot apărea probleme”, spune Maysie Tift, terapeut licențiat în probleme de familie și de cuplu. 

Nu vrei să te izolezi, să eviți să te apropii de alte persoane sau să renunți de tot la timpul petrecut împreună cu alții. Să creezi limitele care se încalcă prea ușor este o practică comună femeilor. Tift subliniază posibilitatea ca adoptarea unei atitudini prea „de sacrificiu” într-o relație poate duce la un raport dezechilibrat între persoanele din acea relație sau chiar la exploatare.

3. Limitele ne permit să ne conservăm propria energia emoțională. 

„Stima de sine și identitatea proprie pot avea de suferit, prin urmare dezvolți un sentiment de pică la adresa celorlalți din cauza inabilității tale de a îți pleda propria cauză”, explică Justin Baksh, un consilier licențiat pe probleme de sănătate mentală. 

Nu trebuie să ai aceleași limite sau același nivel de confort pentru toată lumea. Acele limite care îți permit o ajustare diferită, în funcție de situația sau de persoana din fața ta te pot ajuta, de asemenea, să rămâi cu suficientă energie pentru a avea grijă de tine. 

Trebuie să înțelegi acest lucru; poate vei fi fericit să dai o mână de ajutor atunci când prietenul tău cel mai bun se mută, însă asta nu înseamnă că trebuie să preiei povara emoțională grea a altcuiva, care îți dă mesaje despre cea mai recentă dramă pe care o traversează. 

4. Limitele ne oferă spațiu să creștem și să fim vulnerabili. 

Cu toții avem parte de sentimente complexe și amestecate atunci când ne lovim de realitatea zilnică a vieții. Însă, atunci când îți stabilești niște limite și apoi le încalci, la momentul potrivit să o faci, îți arăți vulnerabilitatea. 

Și acest lucru poate fi făcut ușor când discuți cu prietenii și familia. Atunci când ne dezvăluim vulnerabilitatea în fața cuiva, îl lăsăm de fapt să știe că e bine-venit să se deschidă și el în fața noastră atunci când simte nevoia. 

Însă vulnerabilitatea și nevoia exagerată de a împărtăși orice amănunt sunt două chestiuni diferite. O vulnerabilitate împărtășită aduce oamenii mai aproape unul de celălalt pe parcursul timpului. Să împărtășești prea mult, pe de altă parte, poate avea ca efect folosirea situațiilor dramatice pentru a manipula, pentru a ține cealaltă persoană într-un soi de șah emoțional, sau pentru a forța o relație să apuce o anumită direcție. 

Semnale de atenționare că cineva are un moment TMI (too much information):

  • Postează despre răfuielile personale și atacă pe alții pe social media.
  • N-are nici un fel de filtru sau de preocupare pentru cei care au parte de drame, zilnic.
  • Împărtășește detalii personale cu oameni abia cunoscuți în speranța că va grăbi procesul de împrietenire.
  • Domină toate conversațiile, nu-l lasă pe celălalt să vorbească.
  • Așteaptă sprijin emoțional necondiționat din partea prietenilor și familiei. 

Să înveți aceste diferențe este, de asemenea, o parte importantă în procesul de setare și comunicare a limitelor. Să împărtășești prea multe, uneori, nu e o crimă. Cu toții suntem vinovați, din când în când, de TMI (prea multă informație). Însă, dacă te bănuiești că faci asta prea des, atunci s-ar putea să încalci limitele altor oameni. 

Stabilește-ți limitele după ce faci o analiză a drepturilor și nevoilor tale.

Cum îți definești limitele:

  1. Întreabă „Care sunt drepturile mele?”.
  2. Urmează-ți instinctul.
  3. Identifică-ți valorile. 

Nu poți să cauți pe Google un set de limite pe care să ți le asumi și să le faci ale tale. Limitele reprezintă o alegere profund personală și pot varia de la o persoană la alta, iar noi le tot adaptăm pe parcursul întregii vieți. 

Limitele noastre sunt croite în funcție de…

  • moștenirea noastră culturală;
  • regiunea în care trăim sau din care provenim;
  • dacă ești introvert, extrovert sau ai câteva din ambele;
  • experiențele proprii de viață;
  • dinamica propriei familii. 

„Cu toții provenim din aceeași familie originară”, explică Kennedy. „Dar fiecare dăm o altfel de interpretare fiecărei situații. Și cu toții s-ar putea să ne schimbăm limitele, pe parcursul anilor, pe măsură ce ne maturizăm sau privim lucrurile dintr-o perspectivă diferită. Ne există o situație standard care să se aplice tuturor. Mai degrabă fiecare persoană este nevoită să caute acel nivel de confort care i se potrivește.”

Putem să ne descoperim și să ne definim limitele după ce avem parte de o scurtă repriză de introspecție.

  1. Care sunt drepturile tale?

„Este important, atunci când îți setezi limitele, să-ți identifici drepturile tale de bază, ca om”, spune Judith Belmont, psihoterapeută și autoarea unor lucrări de sănătatea mintală Și ea oferă următoarele exemple.

Drepturile de bază:

  • Am dreptul să spun „nu” fără să mă simt vinovat. 
  • Am dreptul de a fi tratat cu respect.
  • Am dreptul de a-mi pune nevoile mele mai presus de ale celorlalți.
  • Am dreptul să îmi accept greșelile și eșecurile. 
  • Am dreptul să nu îndeplinesc așteptările celorlalți despre mine.

Odată ce îți identifici drepturile și alegi să crezi în ele, ai să vezi că e mai ușor să le și respecți. Atunci când respecți aceste drepturi, vei înceta să mai cheltui energie inutilă încercând să-i mulțumești pe ceilalți care nu le iau în seamă. 

  1. Ce-ți spune instinctul?

Instinctele tale te pot ajuta să determini dacă cineva îți încalcă limitele sau să identifici momentul când trebuie să pui o barieră. 

„Fii atent la ce îți spune corpul (ritmul cardiac, transpirație, o apăsare în piept, stomac, gât) ca să știi la ce lucruri poți face față și ce granițe ar trebui trasate”, spune Kennedey. 

Poate că-ți strângi pumnii atunci când noul tău coleg de cameră îți împrumută paltonul preferat, spre exemplu. Sau poate că-ți încleștezi fălcile atunci când o rudă te chestionează despre viața ta amoroasă. 

  1. Care sunt valorile tale? 

Limitele tale sunt strâns legate, de asemenea, de ghidul tău moral, spune Baksh. El îți recomandă să identifici 10 valori importante. Apoi restrânge lista la cinci, sau chiar trei. 

„Analizează care dintre cele trei sunt provocate, sunt încălcate, sunt testate într-un mod care te face să te simți inconfortabil”, spune el. „Acest lucru te va face să știi dacă ai sau nu limite sănătoase.”

Cum să devii un expert în stabilirea limitelor?

  1. Fii asertiv. 
  2. Învață să spui „nu”.
  3. Protejează-ți spațiul personal.
  4. Caută sprijin. 

Te-ai simțit vreodată nelalocul tău sau extenuat din cauza altor oameni? Cineva s-ar putea să fi depășit o limită fără măcar tu să fi știut care a fost aceea. 

Iată cum poți să-ți setezi limitele cu suficientă încredere. 

1. Fii tranșant. 

„Dacă cineva își setează limitele cu o oarecare ușurință, pare că este ferm dar drăguț, în același timp, cu alții”, spune Kennedy. „Dacă forțează această procedură într-un mod  mai agresiv, poate părea aspru, într-un mod care îi pedepsește pe ceilalți. Un limbaj asertiv este unul clar și ne-negociabil, unul care nu îi învinovățește și nu îi amenință pe cei din jur.”

Poți folosi un limbaj asertiv folosind declarațiile de tip „eu…”

Cum să folosești declarațiile de tip ”Eu…” 

Eu mă simt… când… pentru că… 

Eu am nevoie de… 

Belmont spune „Aceste afirmații arată încredere și niște limite stabilite prin exprimarea gândurilor, sentimentelor și opiniilor personale, fără a te teme de ce gândesc ceilalți”.

Comunicare eficientă:

  • M-am simțit violat atunci când mi-ai citit jurnalul pentru că eu îmi prețuiesc intimitatea. Am nevoie de un spațiu despre care să știu că e privat, unde să-mi consemnez gândurile. 
  • Mă simt copleșit atunci când fiecare minut al vacanței noastre este planificat dinainte. Am nevoie de ceva timp să mă relaxez și să văd ce se întâmplă. 

Comunicare ineficientă:

  • Ține mâinile departe de jurnalul meu!
  • Transformi această vacanță într-una extenuantă! Și nici nu vreau să fac toate acele lucruri pe care le-ai planificat. 

2. Învață să spui „nu” 

Chiar dacă poate fi descurajant să o spui, „nu” e o propoziție în sine. 

Poate că eziți să spui „nu” fără să oferi mai multe informații, însă chiar nu e necesar să o faci, adaugă Steven Reigns, un terapeut licențiat în probleme de cuplu și familie. „Uneori, să fii ferm nu e necesar ca să stabilești niște limite despre cât de mult contează toleranța personală.”

Poți spune „nu” fără să dai explicații și fără să te simți dator să fii implicat emoțional față de persoana căreia i-o spui. 

Dacă cineva îți cere numărul de telefon sau te invită la dans, poți spune pur și simplu „nu”. Dacă un coleg îți cere să-i faci treaba, poți spune „nu”, de asemenea, fără să te simți dator să dai vreo explicație. 

3. Securizează-ți spațiul personal

Poți să-ți setezi, de asemenea, limite pentru lucrurile tale, pentru spațiile tale fizice sau emoționale, pentru timpul și energia ta fără să te simți dator să anunți asta. 

Iar unele aplicații de pe dispozitivele tale electronice te pot ajuta să o faci mai bine. 

Cum îți securizezi „granițele”, într-un mod inteligent?

  • Pune-ți lucrurile personale într-un sertar încuiat sau într-o cutie.
  • Folosește un jurnal digital protejat de o parolă în locul unuia de hârtie. 
  • Programează-ți (fără să negociezi) timp pe care să îl petreci cu tine însuți sau timp pe care să îl petreci făcând ceea ce vrei tu. 
  • Folosește parole, coduri sau alte sisteme de securitate pentru dispozitivele electronice sau pentru conturile tale. 
  • Setează un timp limită ca să răspunzi la e-mail-uri sau mesaje. 
  • Folosește setările out of office pentru e-mail atunci când ești plecat în vacanță. 
  • Anunță zilele tale libere din vreme. 
  • Folosește opțiunea „Nu te deranja” pe telefon și pe alte dispozitive electronice. 
  • Promite-ți că nu vei răspunde la nici un mesaj sau telefon legat de muncă primit pe contul personal. 

Noile cercetări arată că trebuie să ne acordăm ceva timp să ne deconectăm. Unul dintre studii arată că așteptările pe care le au alții de a fi dispobibili să răspundem unor solicitări legate de muncă în timpul nostru liber ne poate afecta relațiile. Așadar, ori de câte ori poți, setează niște limite pentru ca relația muncă/timp liber să fie una echilibrată. 

Invazia dispozitivelor tehnologice reprezintă o amenințare din ce în ce mai mare în ceea ce privește depășirea granițelor în cadrul relațiilor noastre romantice. Pentru că, nu-i așa, tehnologia și-a făcut rapid loc în viața noastră privată. Mai mult de jumătate dintre respondenții unui sondaj recent au declarat că tehnologia și comunicarea modernă a fost folosită în reațiile intime ca un mijloc de monitorizare sau de manipulare.

Atunci când ești adult, ai dreptul să-ți securizezi dispozitivele pe care le folosești și conturile personale și să-ți ții mesajele private doar pentru tine. E bine să stabilești reguli cu noii tăi parteneri în ceea ce privește comunicarea ta personală și dispozitivele pe care le folosești.  

4. Caută sprijin și suport. 

Să-ți setezi și să-ți menții limitele personale poate fi un proces cu atât mai înșelător dacă tu sau persoana dragă ție suferă de o boală mentală, de despresie, anxietate sau are o istorie personală cu multe traume. „Spre exemplu, un supraviețuitor al unui atac sexual poate avea anumite limite despre care și-ar dori să fie întrebat înainte să fie atins”, spune Coats. „Sau poate că un adult sau un copil cu tendințe narcisiste sau cu afecțiuni borderline pot avea nevoie să spună Nu mai des părinților pentru a-și proteja sentimentele personale.”

Dacă te confrunți cu anumite dificultăți atunci când îți setezi sau îți impui anumite limite, sau dacă anumite persoane îți provoacă dificultăți pentru că le încalcă, nu ezita să ceri ajutor profesional de la un specialist în sănătate mintală. 

Cum să recunoști și să respecți limitele altor oameni?

Ne-ar fi de folos să avem niște semafoare care să ne ghideze prin hățișul limitelor; cu toate acestea putem să fim atenți și să ne uităm cu grijă în jur și să încercăm să nu depășim granițele. Totul se reduce la comunicare și la a fi conștient de spațiul celor din jurul tău. 


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Iată care sunt cele 3 reguli ale începătorului pe care ar trebui să le urmezi. 

1. Urmărește indiciile.

„Să fii atent la indiciile sociale poate fi un mod excelent de a identifica limitele celorlalți”, spune Reigns. „Atunci când vorbești cu cineva și el face un pas înapoi în timp ce tu faci un pas înainte, deja ai informații despre modul în care celălalt se simte confortabil sau nu în legătură cu apropierea spațială.”

Indicii posibile că cineva își dorește mai mult spațiu:

  • evită contactul vizual; 
  • se întoarce cu spatele sau într-o parte; 
  • se reazemă de ceva; 
  • își limitează răspunsurile;
  • dă excesiv din cap sau spune „Îhî” de prea multe ori;
  • vocea i se ascute dintr-o dată;
  • gesturile devin nervoase, râde, vorbește prea mult sau gesticulează prea tare; 
  • își încrucișează brațele sau ia o poziție foarte rigidă;
  • tresare; 
  • clipește des.

2. Fii atent la diferitele comportamente neurodiverse.

Indiciile vor fi diferite pentru fiecare persoană în parte, de asemenea. Ține minte că unii oameni folosesc anumite gesturi mereu; ei nu oferă indicii despre limitele lor astfel, pot avea altfel de indicii sau poate că nu se prind de indiciile pe care dai tu. 

Neurodivers” este un termen nou care descrie persoanele care trăiesc cu autism sau care au altfel de dizabilități de dezvoltare. Indiciile lor sociale pot fi diferite de cele ale majorității, cum ar fi incapabilitatea de a avea un contact vizual sau de a începe o conversație. 

3. Întreabă.

Niciodată nu subestima puterea întrebării. Poți întreba dacă o îmbrățișare este OK sau dacă ți se permite să pui o întrebare personală.

Limitele sunt aici ca să ne ajute! 

Ne putem gândi, serios, la setarea unor limite ca o modalitate prin care ne întărim relațiile cu ceilalți, mai degrabă decât la ridicarea unor ziduri care să îi țină pe oameni în afară. Însă limitele mai fac și un alt lucru important pentru noi. 

Ne pot da indicii despre comportamente care pot fi periculoase. Gândește-te la ușa din față de la casă sau de la apartament. Dacă cineva o dărâmă, ai o problemă. „De multe ori, ne ignorăm instinctele sau nu le luăm în seamă pentru că suntem convinși că sunt nerezonabile sau pentru că așa am fost învățați, să nu avem încredere în ele”, spune Coats. „Însă, dacă ceva pare inconfortabil sau nesigur, trebuie să vedem acolo un steag roșu ridicat care să ne semnaleze o problemă.” 

Dacă cineva forțează sau îți încalcă în mod repetat limitele, ascultă-ți instinctul. Și evită și tu, la rândul tău, să fii unul dintre cei care trec peste limite, spune Coats, „Cere-le oamenilor din viața să fie cinstiți în legătură cu tine, să îți spună dacă forțezi sau încalci niște reguli. S-ar putea să-ți fie frică, însă cel mai probabil ei te vor aprecia și te vor ține minte ca pe o persoană de încredere, una care respectă limitele celorlalți.”

Citește și: 

De ce ne e greu să spunem NU?

11 lucruri pentru care NU trebuie să-ți mai ceri scuze

S-ar putea să-ți placă și…

SELF-IMPROVEMENT//

Despre viață, psihic, moarte, sinucidere – între mituri și realitate

MISIUNE//

Educație sexuală sau inocență?

SELF-IMPROVEMENT//

Ce e fuziunea emoțională și cum te poți elibera de ea

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.