SELF-IMPROVEMENT//

Tiparele comportamentale din copilărie și cum ne afectează ele viața

De ce pare că ne confruntăm mereu cu aceleași obstacole și blocaje.


În următoarele 3 minute vei afla:

Ce este amprentarea emoțională.
Care este legătura dintre repetarea tiparelor subconștiente și soartă.


,,Este o bucurie să te ascunzi și e o tragedie să nu fii găsit”, spune renumitul psihanalist englez Donald Winnicott. Cu toții dezvoltăm în copilărie mecanismele de apărare cu care parcurgem de obicei apoi întreaga viață, modalități personale care în momentul respectiv au avut un rol defensiv, de păstrare a atașamentului față de părinți și, în principal, de acceptare a noastră de către cei care erau meniți să ne asigure protecția și dezvoltarea. 

Dacă, de exemplu, un copil are o emoție puternică de tip furie, tristețe, frustrare cu care părintele nu se poate simți confortabil și pe care, din propria lipsă de maturitate emoțională, o va gestiona pierzându-și la rândul său calmul și respingând copilul, acesta înțelege că va trebui să aleagă între a-și simți și exprima sentimentele (deci autenticitatea sa) și a și le reprima, de teama pierderii adultului, care-i poate asigura supraviețuirea. 

Din acest moment intervine cel mai dăunător dezechilibru pe care, mai apoi, viitorul adult îl va repeta în mod inconștient, în diverse situații și relații, din cauza unui fenomen numit emotional imprinting, adică amprentarea emoțională prin care cu toții repetăm conținutul afectiv al primilor șapte ani de viață. Tiparele de comportament învățate până atunci sunt cele care, în absența conștientizării lor, ne guvernează viața prin infinite reluări ale acelorași obstacole sau blocaje. 

Dacă observăm că ne tot întâlnim cu același tip de dificultăți (de exemplu, oamenii care ajung întotdeauna în relații cu un partener dominator sau cei care, în ciuda cunoștințelor acumulate într-un domeniu, se confruntă cu o stimă de sine scăzută în raport cu ceilalți, sau, din contră, cei care, oricât ar dori, reușesc cu greu să-și înfrâneze accesele de furie, pe care le regretă ulterior, cei care trec de la o dependență la alta: se lasă de fumat și încep să mănânce exagerat), înseamnă că avem de-a face de fapt cu propriile tipare subconștiente care, după cum spune un alt mare psihanalist, Carl Jung, până nu sunt aduse la suprafață și regândite de adultul din prezent vor continua să ne guverneze viața și noi vom continua să le numim ,,soartă”.


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Mai mult decât atât, mare parte din suferințele sau afecțiunile fizice sau psihice pe care le resimțim, de la boli auto-imune, probleme respiratorii, depresie, adicții etc., au sursa într-o stare interioară de deconectare de la propriul adevăr și autenticitate. Se poate face oricând un experiment extrem de simplu: luăm un copil, cu vârsta de până în șapte-opt ani și un adult, și îi întrebăm pe amândoi cum se simt în acel moment anume. De fiecare dată copilul va răspunde rapid, spontan, prezent, va fi conectat la propriile emoții și lume interioară, pe când adultul de cele mai multe ori va ezita un timp îndelungat sau, cel mai frecvent, va răspunde ,,nu știu”. 

Aici apare în mod evident efectul traumei, care este deseori înțeleasă eronat ca unul sau mai multe evenimente șocante, dure, violente din trecutul persoanei. Trauma este de fapt, conform expertului internațional în traumă și adicții, Dr. Gabor Mate, ceea ce se întâmplă în întreg sistemul afectiv al omului după producerea unui eveniment (a fi neglijat de un părinte într-un moment de nevoie emoțională, și nu obligatoriu un episod ,,spectaculos” în mod obiectiv).  Este o pierdere a flexibilității în răspunsul la stimuli exteriori și, cel mai important, este lipsă de conexiune cu sinele autentic, cu ceea ce fiecare din noi simte în mod real în momentul prezent. 

Ne pierdem abilitatea de a nu ne judeca noi înșine în modul cel mai aspru, împrumutăm vocile critice ale celor cu care am crescut, le internalizăm și ni se par gândurile noastre, alegem automat cea mai rea posibilitate din câte ar putea fi într-o situație pe care o percepem ca fiind amenințătoare. 

Toate aceste mecanisme nu sunt însă imposibil de modificat, atâta timp cât cultivăm prezența reală în ceea ce facem, autenticitatea în relații (în ciuda fricii de respingere, care este absolut normală) și conștientizarea propriilor blocaje, sau rezistențe, care cândva au avut rolul de ne proteja, dar de care ne putem desprinde odată cu asumarea și întregirea propriei ,,competențe” și maturități emoționale. 

Atât Michael Brown, în cartea sa fenomen Procesul prezenței (în care unul dintre instrumentele esențiale este un anume tip de respirație, care reconectează părțile din noi blocate în acele mecanisme de apărare), cât și Dr. Gabor Mate, în nenumăratele sale cărți, conferințe și metode de tratament, ne oferă un cadru concret, aplicabil și remarcabil de eficient de a reveni la acel sine autentic de care ne-am îndepărtat, precum și de a găsi compasiunea pentru propriile modalități de evitare a durerii și înțelegerea faptului că orice problemă interioară ascunde resurse nelimitate de putere și creativitate în dezvoltarea ulterioară.

 ,,Experiența noastră reală interioară, oricum ar fi ea, este contribuția noastră la umanitate” – maestrul Guruji Sri Vast. 

Citește și:

Când visele părinților ne creionează destinul

Un psiholog explică de ce oamenii înțeleg greșit, încă de la început, ce înseamnă parenting

S-ar putea să-ți placă și…

SELF-IMPROVEMENT//

Teama de respingere în relațiile de cuplu

Foto: Sabina Ghiormescu
OAMENI THRIVE//

Gáspár György: ”Cred în iubire și în vindecare”

SELF-IMPROVEMENT//

Cum rămâne cu sănătatea emoțională a părinților?

Thrive Global
Curajul este ca un mușchi. Și știu din proprie experiență că pe măsură ce îl exersezi devine din ce în ce mai ușor să nu te lași copleșit de temeri.

- Arianna Huffington

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.