SELF-IMPROVEMENT//

Tehnologia scoate tot ce-i mai rău din noi

Instinctele noastre poate că au niște baze biologice, însă cu siguranță noi putem să fim mai mult de-atât.


În următoarele 7 minute vei afla:

– De ce presiunea apartenenței la un grup câștigă în fața argumentelor logice.
– Cum exploatează social media vulnerabilitățile din mintea noastră și cum ne hrănește comportamentele intolerante.


Aceasta este a treia parte dintr-o serie care vizează social media și outrage culture (cultură care promovează indignarea, defensiva continuă, victimizarea, văzând în orice un prilej de enervare și acuze – n.red.). Părțile 1 și 2 le găsiți aici și aici

„Fără să manifeste nici măcar o umbră de îndoială asupra lucrurilor considerate a fi adevărate sau false și având o idee clară asupra puterii pe care o deține, mulțimea este, în același timp, autoritară și intolerantă.” Este o definiție perfectă a lumii noastre actuale reprezentată în social media – doar că, surpriză, ea a fost scrisă acum 120 de ani de către Gustave Le Bon, în cartea sa devenită clasică, Psihologia Mulțimilor. 

Mulțimile de tot felul, ca și suprimarea judecății și a bunului simț în fața revoltei de masă, au existat mereu în jurul nostru. Putem să identificăm nenumărate exemple de-a lungul istoriei. Însă tehnologia, dar mai ales social media, au amplificat cele mai puțin plăcute elemente ale conexiunii noastre sociale în niște moduri care ne-au făcut și mai dificilă misiunea de a scoate la iveală și instinctele sau comportamentele noastre sociale pozitive. Și asta face tot mai complicată cooperarea, dar și posibilitatea de a soluționa, în mod colectiv, crizele multiple cărora le facem față în ziua de azi.

 Așa cum spunea Tristan Harris, o versiune mai modernă a lui Gustave Le Bon și figura centrală a documentarului The Social Dilemma, tehnologia ne răpește și ne deturnează vulnerabilitățile din mintea noastră. Și nu o face din greșeală. În momentul în care ne vom da seama în ce mod social media pune stăpânire pe creierele noastre și scoate la iveală acele părți din noi care nu sunt cele mai bune sau cele mai educate, atunci vom ști, mai bine, cum putem să preluăm controlul asupra relației pe care o avem cu tehnologia și cum putem să înlocuim impulsurile autoritare, intolerante deseori în mediul online, cu niște trăsături mai umane de compasiune, empatie și judecată. 

Suntem, bineînțeles, niște creaturi sociale. Să ne integrăm într-un grup nu ne face doar să ne simțim mai bine, ci ne împlinește și o nevoie de evoluție. Atunci când colaborăm cu alții și suntem acceptați de comunitate ne simțim mai în siguranță și mai puțin vulnerabili în fața amenințărilor. Poate fi o chestiune de viață și moarte. 

Așa cum spunea Nicholas Christakis, profesor la Yale și expert în conexiunea socială, să fii ostracizat în afara grupului reprezenta odinioară „o sancțiune maximă în timpurile străvechi, iar excluderea din grupul din care făceai parte era mortală”. 

În consecință, creierele noastre au evoluat și ele. Utilizând fMRI (functional magnetic resonance imaging – imvestigație de timp RMN funcțional), cercetătorii de la Emory University au scanat creierele participanților asupra cărora se punea presiune, în cadrul experimentului, să se conformeze unui consens majoritar, care era, în mod evident, greșit. Pe măsură ce participanții încercau să-și susțină punctul de vedere și să iasă din grup, amigdala cerebrală se activa. 

Amigdala reprezintă acea regiune a creierului care răspunde pericolului și amenințărilor din afară cu frică și stres. Atunci când se întâmplă acest lucru, părțile ceva mai raționale ale creierului nostru, cele care ne permit să gândim critic și să luăm decizii raționale, sunt dezactivate. Chiar dacă miza într-un experiment controlat, făcut în siguranță într-un laborator, nu e o chestiune de viață și de moarte, creierul nostru tot răspunde ca și cum despre asta ar fi vorba, într-o situație care implică excluderea. În cartea sa, Inteligența Emoțională, Daniel Goleman impune termenul de „deturnare a amigdalei (amygdala hijack)”, pentru situațiile în care avem o reacție emoțională puternică și imediată, chiar dacă nu există nici un pericol real. 

Putem să vedem cât de puternică este dorința noastră de a ne integra într-un grup luând aminte la o serie de experimente faimoase referitoare la conformitate, făcute de psihologul Solomon Asch. Participanților li s-a dat o sarcină simplă: să compare lungimea câtorva rânduri. Răspunsurile erau evidente. Însă, ceea ce nu știau participanții, câteva persoane sub acoperire au fost introduse în grup și au fost instruite să dea răspunsuri clar eronate. O treime dintre cei care au luat parte la studiu au sfârșit prin a marșa pe răspunsul evident incorect, chiar dacă în particular ei răspunseseră cu o acuratețe de 98%. 

Ce se întâmplă în acest moment? Cedăm tehnologiei controlul asupra conversației noastre publice, dar și pârghiile psihologice ale celor mai profunde impulsuri sociale. Avem de-a face cu ceea ce Harris numește „cel mai mare experiment psihologic pe care l-am făcut vreodată pe umanitate”. Rezultatele experimentului? Suntem într-un perpetuu mod de „luptă-sau-fugi”, supervigilenți să semnalăm astfel „tribului” de care aparținem că suntem loiali căutând inamicii. 


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Și acesta nu e un produs secundar al social media: acesta este produsul. Un studiu recent făcut de cercetătorii de la Yale a arătat în ce mod social media amplifică revolta morală și conduce chiar și grupurile cele mai moderate către luări de poziție extreme. „Stimulentele social media schimbă tonul din conversațiile noastre online legate de politică”, spune liderul studiului, William Brady. „Oamenii învață să-și exprime și mai puternic revolta și indignarea pentru că, astfel, ei sunt recompensați de social media, la al cărei design de bază stă chiar acest lucru.” Un alt studiu realizat de către cercetătorii de la NYU arată că, în momentul în care un cuvânt care are legătură cu indignarea/revolta morală este adăugat unui tweet, probabilitatea ca acel enunț să fie repostat crește cu 17%. 

„De fiecare dată când glisezi cu degetul pe ecran, oamenii primesc ceva care confirmă o afirmație deja făcută, și nu o informație”, spune Harris. Iar rezultatul toxic al culturii noastre mereu revoltate, alimentate de către social media, este frica. Anne Appelbaum și-a petrecut ultimele decenii scriind despre regimurile autoritare în secolul XX în Europa. Și, așa cum scrie în The Atlantic, cea mai eficientă metodă de control nu e violența, ci presiunea celorlalți din jur și frica de a nu fi exclus din grup. 

„Chiar dacă nu există niciun moment de risc al propriilor vieți, oamenii se simt obligați, și nu doar de dragul carierei, copiilor, prietenilor, soților, să repete sloganuri în care nu cred, sau să sprijine în mod public acțiuni ale unor partide pe care în mod particular nu le suportă.” Îți sună familiar acest scenariu? „Frica mulțimii de pe internet, a comunității de la birou sau a grupului de semeni produce efecte similare”, scrie Appelbaum. „Vă imaginați oare cât de mult din viața intelectuală este acum înăbușită din cauza fricii că un cuvânt prost ales ar putea fi răstălmăcit și răspândit pe Twitter?” 

Cu toții avem această nevoie să aparținem unui grup. Și simțul unei indignări morale este esențial ca să putem lupta cu situațiile injuste. Însă, de asemenea, cu toții avem o alegere de făcut, care poate fi aceea de a ne urma pornirile mai bune ale naturii noastre umane, tot mai dificilă din cauza modului în care social media stimulează partea mai întunecată a impulsurilor noastre sociale. „Mulțimile sunt lucruri îngrozitoare și ele fac parte din natura noastră umană”, spune Christakis, care a fost el însuși ținta unei furtuni virale a unor revolte studențești la Yale în 2015. Și acea experiență este o parte din motivația care l-a făcut să scrie cea mai recentă carte, Blueprint: The Evolutionary Origins of a Good Society. „Pentru prea mult timp”, scrie el, „comunitatea științifică a fost mult prea concentrată asupra părții întunecate a moștenirii noastre biologice: capacitatea noastră de tribalism, de violență, egoism și cruzime. Însă părții luminoase din noi i s-a refuzat atenția pe care o merita”. Motivul pentru care formăm rețele sociale, spune el, este simplu: „pentru că beneficiile unei vieți conectate depășesc costurile”.  

Problema care apare, sau să-i spunem complicația, este că noi ne-am schimbat în mod radical modul în care ne conectăm. Și modul în care ne conectăm acum este astfel conceput încât să creștem acele costuri. Așa cum au descoperit cercetătorii de la Beihang University din China, NU bucuria sau laudele sau bunătatea se răspândesc cel mai repede în social media, ci furia. Prin urmare, influencerii și creatorii de conținut știu că această polarizare în jurul unui subiect este bună pentru ei. 

Odată ce înțelegem în ce mod social media ne pune stăpânire pe fricile sociale, putem să începem să ne recăpătăm controlul. „Modul prin care ne putem repara țesătura noastră socială deja sfâșiată”, spune Christakis, este să respingem ideea că ființele umane sunt în mod inerent „rele sau violente sau egoiste sau prea tribale”. Dar pentru a face asta avem nevoie să ne împlinim nevoia de socializare cu ceilalți pe platforme care nu sunt concepute pentru a semăna discordie sau pentru a scoate ce e mai rău din noi. 

Însă nu trebuie să renunțăm brusc la tot. Nici n-ar fi posibil, iar ideea este să folosim tehnologia într-un mod care să ne scoată în evidență cele mai bune părți din umanitate. Și există o mulțime de Micropași pe care-i putem urma ca să ne ajute să facem asta. 

Învață să-ți controlezi respirația și acest lucru te poate ajuta în cazul unei situații de „amygdala hijack”. Atunci când suntem în modul de luptă-sau-fugi, sistemul nostru simpatic funcționează la limite înalte. Când ne concentrăm asupra respirației, activăm sistemul nervos parasimpatic și ne scădem nivelul hormonului de stres, cortizolul. 

Așa cum arată neuroștiința, ai nevoie de doar 60-90 de secunde de a trece de la sistemul simpatic la cel parasimpatic. Unul dintre metodele mele favorite este „respirația în cutie”, care urmează un sistem de inspirație cât numeri până la patru, îți ții respirația patru secunde, apoi expiri cât numeri până la patru. 

Instinctele noastre sociale pot produce conexiuni sau polarizare, deschidere sau frică. Putem fi un grup în care oamenii se ajută și se ridică unii pe ceilalți  sau, ca să ne întoarcem la Le Bon, o gloată intolerantă care n-are timp de îndoieli sau de nuanțe și care mereu e la vânătoare de inamici. Toate aceste instincte au o bază biologică. Însă atunci când ne ajustăm relația cu media, cu social media și tehnologia, putem controla care dintre aceste instincte va fi cel dominant. 

Citește și:

Cum folosim tehnologia într-un mod care să nu ne facă rău

Tehnologia și relațiile interumane în echilibru: așa trebuie să arate viitorul

S-ar putea să-ți placă și…

SELF-IMPROVEMENT//

Relații sănătoase Vs. relații toxice

SELF-IMPROVEMENT//

Riscul de a fi autentic în era digitală

EFICIENȚĂ//

Facebook cu de toate: de la „mindless scrolling” la comportamente mindful

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.