WELLBEING//

Știința confirmă: celulele răspund influenței câmpurilor magnetice

Acum știm cum se orientează păsările migratoare fără busolă, iar modul în care o fac frizează tărâmul mecanicii cuantice.


În următoarele 4 minute vei afla:

– Ce ghidează păsările migratoare.
– Cum funcționează magnetorecepția.


„Cum știu păsările migratoare în ce direcție să zboare, peste mări și țări, și cum își găsesc drumul spre casă?” e una dintre întrebările pe care le pun adesea copiii, dar pentru care adulții nu au răspuns. De fapt, oamenii de știință au suspectat mereu că animalele (de la păsări la balene, vaci și câini) navighează mediul prin detectarea câmpului magnetic al Pământului. Doar că modul în care funcționează magnetorecepția – capacitatea de a detecta câmpurile magnetice – a fost un mister, până acum.

Într-un studiu recent publicat într-un jurnal științific prestigios, oamenii de știință japonezi au observat „celule vii, nealterate, care răspund la un câmp magnetic în timp real”. Iar descoperirea ne-ar putea ajuta să înțelegem cum pot animalele să utilizeze câmpurile magnetice pentru navigație, dacă avem și noi această abilitate și, mai ales, dacă acest fapt joacă vreun rol în starea noastră de sănătate.

„Partea bună a acestei cercetări a fost să constatăm că relația dintre rotațiile a doi electroni individuali poate avea un efect major asupra biologiei”, a afirmat Jonathan Woodward, profesor la Universitatea din Tokyo și co-autor al studiului, într-o declarație oficială.

Dar demonstrarea magnetorecepției în celulele vii nu a fost una ușoară, iar munca de cercetare a durat decenii întregi. De fapt, această descoperire recentă a fost propusă mai întâi ca ipoteză, încă din 1975, de către omul de știință Klaus Schulten care credea că chiar și un câmp magnetic foarte slab, precum cel al planetei noastre, ar putea influența reacțiile chimice din celulele, ajutând păsările să perceapă liniile magnetice și să navigheze așa cum o fac. Ideea lui Shulten pornea de la perechile de radicali liberi (radicalul liber este o moleculă cu un număr impar de electroni, iar când doi astfel de electroni aparținând a două molecule diferite se alătură formează o pereche radicală) ai căror electroni nepotriviți au o relație de scurtă durată ce aparține tărâmului mecanicii cuantice.


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Însă pentru a demonstra reacția celulelor vii la câmpuri magnetice, oamenii de știință japonezi au apelat la proteinele numite criptocromi, o clasă de pigmenți fotoactivi găsiți în plante și animale, care sunt considerați a fi molecule sensibile la câmpuri magnetice. Când absorb lumina, aceste proiene transmit un semnal electromagnetic (modul în care ne formăm propriul câmp magnetic) care reacționează, la rândul lor, la alte câmpuri magnetice. Și s-au concentrat în special pe subunitățile criptocromilor numite flavine, care strălucesc sub influența luminii albastre – fenomen numit autofluorescență. Flavinele sunt de obicei utilizate de celule pentru a detecta lumina, dar au oferit și o oportunitate fantastică pentru cercetători de a studia magnetorecepția.

Acest punct de plecare se datorează faptului că anumite condiții de mediu pot modifica cantitatea de lumină emisă de flavine – inclusiv un câmp magnetic modificat. Iar când lumina bate pe flavine, molecula fie emite lumină, fie produce perechi de electroni radicali: cu cât sunt create mai multe perechi de electroni, cu atât este mai mică intensitatea luminii emise. Drept urmare, flavinele stimulate formează un câmp magnetic care își modifică luminozitatea, astfel demonstrându-se magnetorecepția.

Cercetătorii au dus această ipoteză la laborator, unde au folosit celule HeLa (o linie de celule nemuritoare de cancer de col uterin prelevate de la Henrietta Lacks) și le-au stimulat cu un câmp magnetic, iar lumina acestora s-a estompat un pic, dar măsurabil (cu 3,5%) înainte de a reveni la normal. Și a fost pentru prima oară când acest fenomen a fost observat într-un mediu controlat.

„Nu am modificat sau adăugat nimic la aceste celule. Credem că avem dovezi extrem de convingătoare că am observat un proces mecanic pur cuantic care afectează activitatea chimică la nivel celular”, a declarat dr. Woodward, conducătorul studiului.

Descoperirile sugerează că câmpurile magnetice pot avea un impact direct asupra reacțiilor chimice din celule, iar acest lucru ar putea avea implicații mai importante decât abilitatea de a neviga mediul fără busolă. E posibil ca câmpul magnetic al Pământului, deși slab, să aibă un impact asupra sănătății celulelor umane și că medicina viitorului va include studiul comportamentului celular și sub influența altor câmpuri magnetice – precum cel al persoanelor apropiate.

Oare cum ar fi ca știința să ne confirme că anumite zone geografice nu sunt feng shui pentru noi, că planta care a murit, deși a fost îngrijită ca la carte, de fapt nu era compatibilă cu câmpul tău magnetic sau… să ai o confirmare, negru pe alb, că oamenii care simți că te storc de energie sunt toxici pentru tine!?

Citește și:

Știința viselor

Știința confirmă: Iubirea stimulează creierul

S-ar putea să-ți placă și…

EFICIENȚĂ//

Ghidul Thrive: totul despre concentrare

SELF-IMPROVEMENT//

A cere ajutor – o dovadă de slăbiciune sau o formă de curaj?

SELF-IMPROVEMENT//

Charisma, calitatea misterioasă

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.