WELLBEING//

Scurt ghid despre dieta fără gluten și boala celiacă

Descoperă în ce situații trebuie evitat glutenul și cum știm dacă avem o reală intoleranță la gluten.


În următoarele 5 minute vei afla:

– Cum se diagnostichează corect intoleranța la gluten. 
– Ce trebuie să iei cu tine atunci când ești invitat la o petrecere și ești intolerant la gluten.


A trebuit să treacă mai bine de două mii de ani pentru a se demonstra că o proteină vegetală numită „gluten”, ingerată sub forma produselor din cereale (pâine, paste, biscuiți), poate favoriza, în anumite condiții, dezvoltarea bolii celiace sub diversele ei forme. Boala celiacă este o tulburare autoimună, ca răspuns exagerat la ingestia de gluten, când propriul sistem imunitar atacă glutenul, dar și peretele intestinului subțire. Manifestările acesteia pot fi diverse (digestive, cutanate, osoase, neurologice s.a.), boala putând fi de multe ori diagnosticată greșit.

Specialiștii consideră că există trei afecțiuni autoimune importante, declanșate de sistemul imunitar, din cauza glutenului:

  • boala celiacă, cu afectarea intestinului subțire;
  • dermatita herpetiformă, cu afectare cutanată;
  • ataxia la gluten, cu afectarea creierului, cauzând probleme de mers și echilibru. (Aceasta din urmă nu este unanim acceptată, neexistând un sistem valid de diagnosticare).

Abia recent, medicina a început să recunoască că există și sensibilitate la gluten, afecțiune distinctă de boala celiacă, care afectează 0,5 -13% din populație. Dacă te găsești în această situație, după diagnosticarea bolii, trebuie să adresezi medicului următoarele întrebări, ale căror răspunsuri te vor ajuta în gestionare dietei aglutenice pe care trebuie să o urmezi:

Cât de rău este afectat intestinul subție?

Este bine cunoscut faptul că în boala celiacă vilozitățile intestinale pot suferi o deteriorare de diferite grade, evaluată pe o scară de la 0 la 4, prin scorul Mars. Zero înseamnă că vilozitățile sunt aproape normale, iar 4 înseamnă atrofie totală a vilozităților sau vilozități aproape aplatizate. Daunele nu se corelează întotdeauna cu simptomele, dar s-ar putea corela cu deficiențele nutriționale și alte riscuri pentru sănătate.

Este importantă evaluarea carențelor nutriționale, generate de boală?

După diagnosticare, corectarea carențelor malabsorbtive generate de boală și evaluarea deficiențelor nutriționale este importantă. Medicul poate recomanda analiza nivelurilor de vitamina B, fier, folați, vitamina B12, calciu, magneziu, vitamina D, acizi grași esențiali și suplimentarea acestora, în funcție de necesități.

Este necesară verificarea osteodensimetriei osoase?

După diagnosticare, este absolut necesară și verificarea osteodensimetriei osoase, pentru prevenirea riscului de fracturi, frecvente la persoanele cu boala celiacă, oasele devenind mai subțiri și mai fragile, din cauza absorbției deficitare de calciu, magneziu și vitamina D. Îmbucurător este faptul că densitatea osoasă revine la normal în termen de aproximativ doi ani de la instituirea dietei aglutenice.

La bolnavii celiaci este necesară administrarea de vitamine?

Mulți medici recomandă celiacilor administrarea zilnică de multivitamine, dar numai la recomandarea acestora.

Este nevoie de sfatul unui nutriționist?

Este indicat ca medicul să-ți recomande și un nutriționist specializat în nutriția celiacilor, mai ales în cazul persoanelor recent diagnosticate, pentru întocmirea corectă a dietei restrictive, dar și pentru a învăța și înțelege corect ingredientele specificate pe etichetele, ca părți componente ale produselor finite, fără gluten.

Celiacii pot consuma produse lactate?

În faza inițială, pacienții cu boală celiacă NU pot consuma produse lactate, pentru că au lactoză (zahărul din lapte), pentru metabolizarea căreia este necesară enzima lactază, produsă insuficient într-un intestin subțire, deteriorat. Din fericire, prin refacerea vilozităților intestinale, se poate trece la o administrare trepată și progresivă a produselor lactate, fără probleme deosebite.

Care sunt cele mai comune teste pentru diagnosticarea bolii?

Cele mai comune teste pentru diagnosticarea corectă a bolii celiace sunt testele de sânge pentru depistarea anticorpilor împotriva glutenului și o biopsie intestinală, pentru evaluarea daunelor produse. Aceleași teste de sânge se pot face și pentru evaluarea corectitudinii respectării dietei fără gluten.

Membrii familiei trebuiesc investigați pentru boala celiacă?

Familia pacientului cu boală celiacă trebuie deasemenea investigată pentru aceasta, experții recomandând testarea tuturor rudelor de gradul I, riscul de a suferi și aceastea de boala fiind de 1:22. (Sursa: Godberg D, Lryszaks, Fassano A, Green PH- Screeningul pentru boala celiacă la membrii de familie: este necesară testarea de control? Dig Dis Sci 2007; 52)

Există un simptom specific numai pentru boala celiacă?

Nu există niciun semn sau simptom specific numai pentru boala celiacă, regimul fără gluten fiind singurul tratament eficace în aceasta situație. Obiectivul major este refacerea vilozităților intestinale și inducerea starii de bine cu obținerea unei dezvoltări normale atât la copii, cât și la adulți.

Ce complicații pot apărea în caz de netratare a bolii?

În cazurile netratate pot aparea anumite complicații printre care se numără: tulburări de creștere, osteoporoză, anemie, pubertate întârziată, infertilitate, tulburări neuropshice, malignități.

Pentru a învinge și controla simptomele provocate de gluten și pentru a aduce starea de bine este nevoie de o informare atentă despre factorul declanșator (glutenul), simptome, surse evidente și ascunse de gluten, principiile dietei fără gluten și respectarea cu strictețe și permanentă a dietei fără gluten.

Deși pare o afecțiune nouă, documentarea medicală arată că prima descriere a bolii celiace a fost făcută de medicul Areteus Capadochianul încă din secolul I d.H., iar factorul declanșator al bolii s-a descoperit abia la începutul secolului al XX-lea.

Boala celiacă este o tulburare autoimună, ca răspuns exagerat la ingestia de gluten, când propriul sistem imunitar atacă glutenul, dar și peretele intestinului subțire. Pentru stabilirea unui diagnostic corect, alături de detectarea din sânge a anticorpilor specifici, trebuie făcută și o biopsie intestinală care va pune diagnosticul de certitudine.

Să presupunem că avem un diagnostic cert de boala celiacă. Primul pas este să ne setăm ca obiectiv „restabilirea stării de bine”. Cum poți face asta?

  • Stabilește și urmează cu strictețe indicațiile medicului și nutriționistului în alcătuirea și respectarea dietei aglutenice, alături de corectarea carențelor malabsorbtive generate de boală.
  • Fă un plan cu pașii de urmat, transformă-ți dorințele în obiective, îmbunătățește-l pe baza experienței acumulate și nu te abate de la planul tău.
  • Acționează, fă zilnic ceva pentru stabilirea obiectivului propus: reorganizează-ți spațiul de gătit, cămara, frigiderul și tot ce înseamnă ustensile de gătit (tacâmuri, vase, mixere);
  • Monitorizează săptămânal „starea de bine pentru care acționezi”, învață din greșeli și ia măsurile care se impun.
  • Nu-ți stabili prea multe „obiective” în același timp, energia noastră este limitată și nu o să reușim să le finalizăm concret;
  • Fă în general micropași în atingerea obiectivului propus, concentrându-te NU pe analiza cauzei care a dus dus la un eventual eșec, ci pe modul în care starea de bine îmbunătățește performanța, care poate deveni o realitate;
  • Nu face o tragedie din schimbarea dietei; este vorba de crearea unor noi obiceiuri benefice pentru situația dată, despre schimbarea stilul nostru de viață, care nu este decât o sumă de obiceiuri. Acesta poate fi un demers dificil, dar care te poate conduce la „stare de bine” pe care o dorești. La urma urmei, schimbarea stilului de viață prin adoptarea „dietei fără gluten”poate fi considerat un act de voință, pentru atingerea obiectivului propus: „starea de bine” și eliminarea posibilelor riscuri;
  • Îmbină armonios „viața fără gluten” cu munca, depășind eventualele blocaje care înseamnă adevărate temeri cum ar fi: nu-mi pot schimba acum dieta (în special pentru adulți), cum va primi familia faptul că eu consum altceva și care poate fi impactul asupra lor? Cu tact și diplomație, lucrurile se pot rezolva, de exemplu punând un bol separat și alte tacâmuri cu alimentul respectiv și neacceptând gustatul din propria farfurie;
  • Nu te lăsa convins să încerci ceva, după cum nu încerca să convingi pe alții despre superioritatea dietei tale. Ea este „mai sănătoasă” pentru tine;
  • Nu renunța la achiziția de produse fără gluten, pe motiv că sunt prea scumpe. Raționalizâd consumul și eliminând risipa, vei reuși;
  • Nu renunța la jobul tău, pe motiv că acum ești „fără gluten”; adaptează-te, consumă pachețelul de acasă și nu ceda insistențelor;
  • Nu te teme să încerci alimente noi fără gluten, respectând regula de consum în cantități mici, cu observarea eventualelor simptome;
  • Ia-ți toate măsurile de precauție, dacă dorești să iei masa în oraș. Alege cu grijă locația, meniul gluten free, discută cu bucătarul-șef și asigură-te că există un risc minim de contaminare „încrucișată”;
  • Nu te teme să călătorești! Documentează-te temeinic asupra locului unde vei merge, asigurându-te că ai posibilitatea respectării cu strictețe a dietei. Pentru început, o soluție ar fi să iei un stoc minim de produse sigure gluten free, pentru drum și primele ore după cazare, ferindu-te în acest fel de eventualele neplăceri pe care le-ai putea avea. În plus, există o mulțime de site-uri de călătorie care listează o serie de locații gluten free și recenziile clienților;
  • Nu adopta o negare a reacțiilor la un aliment sau băutură care-ți place mult. Amintește-ți și de posibilitatea unei contaminări accidentale sau de acele „urme de gluten” care pot depăși nivelul de toleranță al organismului tău.
  • Nu tot timpul glutenul este de vină. Este posibil să ai și alte motive cum ar fi: ai consumat ceva „discutabil”, ești mai stresat sau ai gripă cu manifestări digestive;
  • Nu consuma alimente pregătite de prieteni sau alți membri ai familiei. Adu-ți propria mâncare la evenimente, de exemplu, concentrându-te pe companie, nu neapărat pe ce (nu) ai în farfurie;
  • Nu te izola, refuzând anumite invitații pe motiv de dietă fără gluten. Fă ceva delicios fără gluten, servește pe toată lumea și mergi mai departe. Cu siguranță, nu vei regreta!;
  • Nu crede tot ce scrie pe Internet sau forumuri, unele pot fi informații false;
  • Nu încerca să „trișezi” dieta fără gluten. Chiar dacă nu ai simptome imediate, în timp, pot apărea boli autoimune suplimentare sau alte complicații.

Dacă ești interesat de subiect și vrei să afli tot ce este necesar despre dieta fără gluten, îți recomandăm această carte: Dieta fără gluten: o necesitate sau o modă?

Citește și:

De ce poftești la cartofi prăjiți când ești obosit?

Legătura dintre hrană și fericire

S-ar putea să-ți placă și…

WELLBEING//

Dieta fără gluten: un alt mod de a te hrăni sănătos

WELLBEING//

Silueta post banana bread: cum mâncăm sănătos

OAMENI THRIVE//

Emisiunile Thrive: despre mediul virtual, reinventare și redescoperire

Înscrie-te pentru a primi newsletter-ul

Thrive Global
Curajul este ca un mușchi. Și știu din proprie experiență că pe măsură ce îl exersezi devine din ce în ce mai ușor să nu te lași copleșit de temeri.

- Arianna Huffington

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.