WELLBEING//

Sănătatea orală și măștile de protecție: cum să previi problemele cauzate de utilizarea incorectă a acestora

Descoperă legătura dintre purtarea măștilor faciale și afectarea sănătății orale.


În următoarele 5 minute vei afla:

– Ce este ”gura de mască” și care sunt pericolele care apar în urma folosirii incorecte a măștilor. 
– Cum știi dacă respiri corect.  


La început, părea că singurul dezavantaj al purtării în mod constant a măștilor a fost să ne confruntăm cu mirosul propriei noastre respirații. Cu toate acestea, stomatologii și-au dat seama că și sănătatea orală a pacienților lor este afectată negativ. De fapt, aproximativ 50% dintre pacienți sunt afectați de o tendință numită „gura de mască”. Acest termen este folosit pentru a descrie problemele dentare care decurg din practicile neigienice legate de utilizarea timp îndelungat a măștilor. Deși cercetări ample sunt încă în curs de desfășurare, efectele dăunătoare sunt incontestabile.

Pericolele care apar în urma folosirii incorecte a măștilor

Deși cercetările sunt încă în curs de desfășurare cu privire la corelația exactă dintre măștile de față și sănătatea orală, se crede că sursa problemei este gura uscată din cauza consumului scăzut de apă și a respirației „pe gură” timp îndelungat, cât purtăm masca. Din păcate, această afecțiune legată de COVID-19 poate face ravagii asupra sănătății tale bucale. Câteva dintre pericole includ:

  • Creșterea numărului cariilor dentare;
  • Gingii inflamate;
  • Respirația urât mirositoare;
  • Infecție gingivală;
  • Malocluzii (alinierea incorectă a dinților).

7 tactici de prevenire 

Din fericire, nu trebuie să renunți la a purta mască facială pentru a-ți proteja sănătatea orală. În schimb, poți urma câteva practici de prevenire:

  • Bea multă apă;
  • Periaj dentar timp de două minute, cel puțin de două ori pe zi;
  • Folosește ața dentară și periuțe interdentare – sunt la fel de importante ca periajul;
  • Mergi la stomatolog pentru control periodic și curățare dentară la fiecare șase luni;
  • Limitează consumul de alimente și băuturi dulci;
  • Respiră pe nas;
  • Folosește apă de gură cu Xilitol, în mod regulat;
  •  Schimbă tiparul de respirație (observă-ți respirația, iar dacă respiri pe gură sau abdominal, controlează-ți respirația astfel încât să respiri pe nas).

Tu respiri corect?

Respirația orală sau „pe gură” este frecventă și pare ceva firesc, dar are consecințe grave asupra sănătății.

Există multe motive pentru care cineva poate începe să respire mai mult pe gură decât pe nas (un sept nazal deviat, stres, anxietate, dar și  un obicei prost). Modul natural de a respira este prin nas, într-o manieră lentă și liniștită, cu abdomenul extinzându-se la inspirație și contractându-se la expirație. Acest tip de respirație activează sistemul nervos parasimpatic, care este sistemul tău nervos pentru calm și relaxare. Pe de altă parte, respirația pe gură prezintă o listă întreagă de efecte negative. Aici sunt doar câteva:

• S-a dovedit că respirația pe gură crește semnificativ probabilitatea de sforăit și apnee obstructivă de somn;

• Poate provoca halenă (respirație urât mirositoare), din cauza modificării populației bacteriene din gură;

• Usucă limba, dinții și gingiile; în consecință, nivelurile de aciditate din gură pot genera carii și probleme ale gingiilor;

• Deshidratarea din timpul nopții – cei care respiră pe gură se trezesc cu gura uscată;

• Cercetările au stabilit legături între respirația orală și astm, emfizem, bronșită și alte probleme respiratorii;

• Performanța sportivă poate avea de suferit din cauza respirației bucale; atunci când inspirăm și expirăm pe gură, absorbția de oxigen în plămâni poate scădea, scăzând și performanța.


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Efectele respirației orale

După cum am văzut deja, efectele respirației orale sunt de amploare. De la boli fizice cronice la anxietate și atacuri de panică, tulburări de somn, fiecare sistem din organism este vulnerabil la efectele respirației orale.

Unul dintre cele mai grave efecte ale respirației orale este hiperventilația cronică. Acesta este un sindrom în care respirăm în mod obișnuit prea mult aer, ceea ce face ca nivelurile de dioxid de carbon din sânge să scadă prea mult.

Simptome cauzate de hiperventilație, care nu sunt limitate la sistemul respirator includ:

• Inimă și vasele de sânge: palpitații, tahicardie, angină, dureri în piept, mâini și picioare reci;

• Sistem nervos: senzație de leșin, cefalee, migrenă, amorțeală sau furnicături, dificultăți de tolerare a luminii, amețeli și instabilitate;

• Respirație: dificultăți de respirație (după exerciții fizice), piept strâns, astm, foame de aer, oftat excesiv, căscat, tuse iritabilă;

• Digestive: reflux acid, flatulență, eructații, balonare abdominală, gură și gât uscat;

• Psihologic: anxietate, depersonalizare, halucinații, panică, fobii, agitație;

• Muscular: crampe, crampe musculare, rigiditate, tremor;

• General: slăbiciune, oboseală, concentrare slabă, memorie și performanță afectate, tulburări de somn, transpirații nocturne, ceață cerebrală, alergii.

Respirația orală pe timpul nopții

Odată ce ajungem la vârsta de 40 de ani, avem de șase ori mai multe șanse să petrecem cel puțin jumătate din noapte comutând între respirația pe nas și respirația pe gură. Imaginea unui bărbat de vârstă mijlocie care sforăie este stereotipă. Dar nu trebuie să fie așa.

Sforăitorul specific de gen nu este un clișeu sexist. Bărbații sunt mai predispuși la sforăit și la apnee în somn decât femeile aflate la premenopauză. 

Doar în timpul sarcinii și după menopauză, femeile cu greutate normală dezvoltă o tendință mai mare spre aceste tulburări de somn. Un lucru de reținut este că, dacă respirația în timpul zilei este disfuncțională, respirația pe timpul nopții va fi și mai deficitară.

Respirația pe gură noaptea poate afecta, de asemenea, pragul de excitabilitate: cât de des ne trezim din somn.

Te întrebi cum să porți mai bine masca de protecție?

Modul de respirație 

Cu cât respiri mai mult pe nas, cu atât mai ușor o să te adaptezi. Masca îți poate da senzația că nu ai aer, deoarece rezistența  fluxului de aer este crescută și asta te face să vrei să respiri mai mult. Reacția de hiperventilație este cea care cauzează scăderea volumului de oxigen, și nu masca. Cu cât mai mult respiri pe nas, cu atât mai ușor îți va fi. Învață să vorbești în timp ce respiri nazal ca să eviți să intre aer mult pe gură.

Redu stresul

Stresul cauzează hiperventilație, iar aceasta crește gradul de anxietate. Încearcă mai multe modele și forme și alege-o pe cea care ți se potrivește mai bine. 

Pentru copii

Încurajează copiii să respire pe nas și să-și țină gura închisă, inclusiv când își pun sau scot masca. 

Antrenează bunele obiceiuri

Orice obicei nou are nevoie de timp ca să devină „normalitate”.  Personalul medical nu e anxios, nu rămâne fără aer și nu-și pierde concentrarea, deoarece poartă măști zilnic.

Dacă îți dorești să afli mai multe, urmărește-ne pe https://www.facebook.com/orthoinstitute.ro  sau intră pe www.orthoinstitute.ro

Citește și:

10 mituri despre sănătatea orală explicate de medicul stomatolog

Legătura dintre stres și sănătatea orală 

S-ar putea să-ți placă și…

WELLBEING//

Simte-te bine în pielea ta… la propriu!

WELLBEING//

Cum să alegi corect suplimentele care-ți susțin imunitatea

WELLBEING//

7 recomandări simple ca să fii mai puțin meteosensibil

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.