SELF-IMPROVEMENT//

Relațiile noastre ”dragoste-ură”

De ce pot fi considerate cea mai înaltă formă de educare emoțională.


În următoarele 5 minute vei afla:

– Care sunt entitățile existente într-o relație.
– Cum putem evita o ceartă.


Ți se întâmplă uneori ca gândurile încărcate negativ, care-ți încețoșează mintea, să-ți ofere un fel de satisfacție nesănătoasă? Se creează o plăcere nocivă de a sta și de a le rumega, cu o anumită certitudine că acele gânduri sunt foarte reale. Ei bine, nu sunt! 

Acești ”șerpi” obraznici se atașează pe fisurile noastre (frici, blocaje, credințe limitative, traume emoționale, toate ascunse în subconștient). Regula spune că, dacă reparăm fisura, nu mai are loc să pătrundă niciun ”șarpe”. Practic nu mai rezonăm cu gânduri negative ce plutesc peste tot în mintea colectivă. 

Devenim din ce în ce mai liberi pe măsură ce ne astupăm ”crăpăturile” lucrând cu noi înșine. Acest proces necesită timp și perseverență, deoarece avem straturi multe de descoperit în călătoria noastră interioară. De aceea, o protecție la îndemână pentru gândurile negative este starea de prezență permanentă. Dar ne iese mereu?

Fiind într-o zi mai puțin bună, am citit o postare a lui don Miguel Ruiz: ”The only reason you are happy is because you choose to be happy” (”Singurul motiv pentru care ești fericit este pentru că alegi să fii fericit”). Am tras o înjurătură, așa din starea de ”prezență”. El zice adevărul, dar citatul nu menționează că, pentru a face această alegere, trebuie să fim permanent conectate la Prezența din noi, să fim mereu cerul pe care norii trec fără să ne influențeze. Cu alte cuvinte, să fim vindecate pe interior spre 100%.

Starea de prezență ne iese mai bine când suntem singuri și nu socializăm. Poate că celor fără partener, distanțarea impusă de pandemie le acordă oportunitatea unui training intensiv pe tema aceasta. Celelalți au mai degrabă un training de vindecare a Umbrei. În momentul în care intri în contact cu oglinzile jucate de către soț/partener, copii, părinți, șansa să-ți lași garda jos este foarte mare. Îți sunt zgândărite fisurile pe care le menționam mai sus.


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Gândurile, ca niște șerpi, pândesc momentul de slăbiciune și se ”hrănesc” cu toată energia negativă pe care o producem în acele clipe. Pătrunde unul și apoi din ce în ce mai multe, mai agresive și de vibrație foarte joasă. La cea mai mică oportunitate se transformă în cuvinte, săgeți otrăvite de furie pe o tonalitate înaltă. Apogeul sunt faptele – trântești, spargi, arunci, pleci. Măcar de ai pleca la timp, chiar atunci când observi bolboroseala gândurilor!

La mine ”atacul” a fost pe ascuns, în două zile consecutive. Aveam senzația că dețin controlul, că rămân ancorată în prezent, dar gândurile urâte atacau. Erau bazate pe așteptări neîmplinite și pe fondul fricii generale ce plutea în aer. M-a luat treptat o durere de cap, din aceea de simți că e prins într-o gheară imensă care te strânge cu sadism. Am pierdut frimitura de control și am început să mă cert cu soțul meu. Am enumerat cu vehemență motivele nemulțumirilor și neîmplinirilor, am proiectat toată durerea pe el pe un ton ridicat. De data asta, chiar dacă nu a fost nici el prezent 100%, a zis: ”Cred că suntem amândoi cu ceață pe cap, mai bine tăcem și ne curățăm de aceste energii de vibrație joasă”. Ne-am dus în camere separate și am folosit metodele de lucru cu energia pe care le știm. Ulterior, ne-a revenit bucuria și a fost armonie din nou.

Ce s-ar fi întâmplat în perioada în care nu beneficiam de această cunoaștere care-mi permite un autocontrol mărit? HAOS. Lupta între orgoliile noastre era ca în arena gladiatorilor. Credeam în orice gând care apărea. Educația și ce rămânea din bunul simț ne mai salvau, dar stăteam supărați cel puțin câteva zile și ne consumam enorm. De îndată ce norul cenușiu se disipa, strălucea iubirea și eram bine o perioadă. Relație ”dragoste-ură”  îți spune ceva?

E ideal să conștientizăm că, într-o relație, există trei entități: tu, partenerul tău și relația în sine. Nu mai vorbesc de ceea ce aducem fiecare din familia nostră, din alte vremuri… Pentru un parteneriat conștient în iubire e de lucru: tu cu reparatul fisurilor tale, el cu ale lui și, împreună, cu fisurile deja acumulate în relație. Este un proces continuu de autoeducare, de conștientizare, de acceptare, de iertare, de alegere a Iubirii, de exprimare a vulnerabilității. Întrebarea aceea ”ce ar face Iubirea acum?” ajută partenerii în momentele conflictuale și demontează tiparul de ”love-hate”.

Atunci când ne trezim, reușim să conștientizăm treptat că noi ne-am așternut viața și relațiile, am creat evenimentele cu care am rezonat și suntem responsabili pentru tot ce am trăit. Descoperim puterea propriului subconștient, puterea minții. 

O suferință este menită să ne acorde potențialul trezirii, depinde doar de noi cât de masochiști suntem până alegem să acceptăm și să înțelegem. Este posibil să trecem prin multe relații toxice până ne scuturăm. Multe relații ”love-hate” în care dăm mereu vina pe celălalt. Orgoliul mare creează un Ego mare. În consecință, e nevoie de o durere mare care să ne aducă pe calea creșterii spirituale. Așa funcționează lucrurile în Universul material.

Lumea ideală ar fi alcătuită din oameni ”vindecați” de toate rănile emoționale, de toate suferințele, traumele, programele greșite, toți ”virușii” din Jocul Vieții. Oameni prezenți și în contact permanent cu esența lor divină, care să trăiască în Legea Iubirii. Dacă mă uit în jur, inclusiv în viața mea, îmi dau seama că mai avem de evoluat până acolo. Consider totuși important că am întrezărit cum arată lumina de la capătul tunelului și uneori pot trăi în strălucirea ei. În plus, sunt hotărâtă să înaintez pe spirala evoluției, oricât de dificil mi s-ar părea uneori. Tu ce simți?

Tot ceea ce percepem ca fiind ”rău” poate fi încadrat într-o mulțime finită de întâmplări de viață, aceeași pentru toți. Te-ai gândit la asta? Diferența dintre oameni, dintre spiritele întrupate, o face felul în care se raportează la acel ”rău”. Am senzația că, de fiecare dată când ne raportăm greșit la un eveniment perceput ca dureros, nu învățăm de fapt lecția. Noi însă ne-am propus să evoluăm, așa că întâlnim aceeași lecție din nou până pricepem.

Dacă la începutul relației mele simțeam o mare durere din certurile noastre, acum îmi dau seama că soțul meu reprezintă cea mai prețioasă oglindă care-mi reflectă ceea ce am de rezolvat la mine. Eu mi-am ales-o, chiar dacă deseori mi-a venit să o sparg. N-am ajuns încă maestră zen, dar acum reușesc să trec mult mai repede de ”conflict” și să mă privesc în profunzime. Cred că e un semn pozitiv că, în aceast an ciudat de stat pe acasă, m-am gândit doar de vreo trei ori că treburile nu sunt în regulă în relație… Și o dată la necesitatea unui sac mare de box agățat undeva în living. 

Între a ține în noi furia și supărarea și a verbaliza ce simțim pe moment, e de preferat a doua variantă. Este mai sănătos în perspectivă, pentru că nu aduni energia negativă în corpul și structurile tale energetice. Acest lucru ar duce la îmbolnăvire. Exprimi ceea ce iese atunci, dar lași cuvintele încărcate de emoție să plece, fără atașamente ulterioare. Detașarea este cu adevărat extrem de importantă! Nu iei nimic în mod personal!

Idealul este acea relație permanent conștientă, armonioasă, mereu înălțătoare, înțeleaptă. Cu mult antrenament, ca la marii sportivi de performanță, cred că este un ideal ce poate fi atins. Merităm să trăim o așa relație !

Concluzia mea este că relațiile ”love-hate” pot fi considerate cea mai înaltă formă de educare care există în momentul de față pe Planetă. Cu două condiții: iubirea să fie considerabil mai mare și partenerii să fie treji, conștienți de lecții, teste, de tot show-ul care se desfășoară în cadrul relației. Conștienți că sunt oglinzi unii celorlalți și proiectează tot ce trebuie vindecat pe plan personal. Dacă reușim să trecem și examenul ”iertării” (față de celălalt și față de noi), când vom revedea de sus această viață, vom fi foarte încântate și recunoscătoare de toată punerea noastră în scenă. 

Sper să mă distrez copios privindu-mi filmul vieții și-mi doresc să îndrăgesc personajul principal. Să spun: ”Uau, de fiecare dată când a fost la pământ, s-a ridicat cu curaj, a mers înainte și a reușit să se bucure de viață din tot sufletul!”. Ceea ce-ți doresc și ție!

Pentru mai multe detalii și practici despre cum îți poți transforma viața, o poți găsi pe Amy Ciotec pe www.PurAnima.com, singura platformă de transformare personală dedicată în exclusivitate femeilor.

Citește și:

Gândurile care-ți pot schimba radical cursul vieții

De ce este bine să împărtășești ce simți și ce îți dorești într-o relație

S-ar putea să-ți placă și…

EFICIENȚĂ//

Cum să fii mai productiv la muncă?

SELF-IMPROVEMENT//

Cum să-ți crești toleranța la frustrare: instrumente pentru o minte mai limpede

WELLBEING//

3 gânduri banale care te împiedică să slăbești

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.