EFICIENȚĂ//

Perfecționismul la locul de muncă vine cu costuri ascunse

Cercetările arată că încercarea de a face totul perfect determină oamenii să depună mai puțin efort la locul de muncă, și nu mai mult.


În următoarele 7 minute vei afla:

– Care este diferența dintre perfecționismul nesănătos și încercarea sănătoasă de a reuși.
– Care a fost cauza pentru care Maria Callas a pus punct impresionantei sale cariere.


În anii ’40-’50, Maria Callas devenise una dintre cel mai bine cotate cântărețe de muzică clasică din lume; chiar și astăzi, ea este considerată cea mai mare soprană a tuturor timpurilor. Pe de altă parte însă, cariera acestei dive a devenit un exemplu despre modul în care strădania de a fi mereu perfect te poate împiedica, de fapt, să excelezi. 

Callas dezvoltase „o obsesie a perfecționismului, una din ce în ce mai acerbă”, scria Washington Post. Soprana s-a forțat în continuu să fie fără cusur, plătind pentru asta cu sănătatea sa, ruinându-și relațiile, în carieră și în afara ei, în timp ce sănătatea ei fizică și mintală au avut de suferit. Așteptările lui Callas de a fi mereu perfectă cântăreau atât de mult încât diva a avut în cele din urmă dificultăți să mai cânte, punând astfel o presiune uriașă asupra propriei persoane și asupra celor din jur. În memoriile sale, ea spune: „Nu mi-am pierdut niciodată vocea, dar… mi-am pierdut curajul”. 

Dacă țintești să atingi excelența, poți avea parte de descoperiri incredibile, însă atunci când vrei să fii perfect ai surpriza să ajungi la căderi nervoase și la burnout. Care este diferența dintre perfecționismul nesănătos și încercarea sănătoasă de a reuși? Cheia este aceasta: să fii în stare să-ți setezi niște așteptări realiste și să poți spune „este de ajuns, să trecem mai departe”. 

Deși perfecționismul a fost o problemă constantă de-a lungul anilor, în ultima vreme, această obsesie a devenit tot mai frecventă. În 2017, în cadrul unui studiu condus de Thomas Curran de la University of Bath din Anglia, membrii echipei au analizat date de la peste 40.000 de studenți. Și au ajuns la concluzia că majoritatea acestora au avut scoruri mai ridicate decât generațiile anterioare în ceea ce privește: dorința personală irațională de a nu da greș vreodată, percepția unor așteptări excesive din partea celorlalți; standarde nerealiste aplicate celor din jurul lor. 

Studiile au arătat că perfecționiștii simt, de mult ori, o nevoie acută de a avea parte de validare pozitivă și de aprobare din partea celorlalți, în timp ce sunt îngroziți de orice formă de judecată negativă sau critică. Însă, la locul de muncă, încercarea de a fi perfecționist determină oamenii să depună mai puțin efort, nu mai mult, pentru că subconștientul lor îi conduce către acest tip de raționament: „Dacă încerc să fac ceva și n-o să-mi iasă bine, atunci o să am parte de un eșec. Și, cum n-o să pot să duc până la capăt această sarcină, nici n-o să mai încerc așa de tare să o finalizez”. Uneori, perfecționiștii utilizează acest raționament pentru a-și justifica rezultatele. Neinvestind prea mult efort într-o acțiune, ei sunt capabili să-și justifice eșecul, fără a-și minimiza capabilitățile sau fără a accepta că au nevoie să se dezvolte mai mult pentru a avea succes cu adevărat. 

Există numeroase studii care sugerează că social media contribuie din plin la agravarea acestui sentiment de frică de eșec, punând presiune pe tineri și determinându-i să-și compare reușitele la locul de muncă cu cele ale semenilor lor. Vedem acest lucru și în cazul acelor studenți care se îngrijorează că n-o să ia note mari. Schimbarea de paradigmă de la „am luat note mediocre” la „N-o să fiu niciodată în stare să-mi permit un credit, dacă nu intru într-un program bun după absolvire” a făcut ca mulți studenți să se străduiască să fie impecabili și le-a crescut mult nivelul de anxietate. 

Dacă vrei să identifici perfecționistul din echipa ta de la birou, ascultă sfatul Dr. Alice Boyes, un fost psiholog clinician și autor al The Anxiety Toolkit. Ea ne avertizează că acești oameni s-ar putea să caute o îndrumare excesivă, să nu fie dispuși să-și asume vreun risc, de orice fel, și să trateze fiecare decizie de parcă ar fi o problemă de viață și de moarte. Și da, cei care au tendințe de a fi perfecționiști sunt, de obicei, și cei care au atacuri de anxietate. 

În plus, studiile Universității Harvard arată că perfecționiștii tind să devină extrem de defensivi atunci când sunt criticați. Prin contrast, cei care fac eforturi sănătoase să reușească au tendința de a depăși criticile, în timp ce își întețesc eforturile pentru a obține rezultate mai bune. În timp ce persoanele care fac tot ce pot ca să ajungă la rezultatul dorit își revin rapid după eșecuri, perfecționiștii sunt, de cele mai multe ori, mai preocupați să analizeze ce au greșit sau ce greșeli au făcut alții. 

Așadar, ce poate face un manager pentru a-i ajuta pe acești angajați? În cele ce urmează veți citi doar despre câteva dintre metodele pe care le-am descoperit pe parcursul practicii noastre de coaching pentru lideri, tehnici care pot fi de ajutor pentru a-i coordona pe cei cu tendințe perfecționiste. 

Metoda 1: clarifică ce înseamnă suficient de bine. 

Recunoștința pentru munca bine făcută, oferită la momentul potrivit, poate ajuta pe oricine să se simtă mai încrezător în faptul că face tot ce poate pentru a sprijini echipa. De asemenea, îi poate ajuta pe oameni să învețe care sunt limitele a ceea ce se consideră muncă acceptabilă: practic, când bine înseamnă îndeajuns de bine. Când angajații vor fi lăsați să aprecieze de unii singuri dacă munca lor este pe măsura recompensei, perfecționiștii vor fi predispuși să despice firul în patru, să repete activitățile, să facă schimbări, să caute o a doua opinie și chiar să muncească prea mult, cum ar fi să facă inventarul întregului depozit atunci când sunt rugați să numere doar un anumit tip de produs sau să predea un raport de vânzări gros cât un volum din Război și pace atunci când șeful lor le cere un sumar scurt al activității. Știm și că celor mai mulți manageri nu le place să-și țină angajații de mână, și se îngrijorează, pe bună dreptate, să nu cadă în capcana micromanagementului, dar în cazul perfecționiștilor este foarte important ca cineva să-i ghideze în mod explicit către standardele dorite. 


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Metoda numărul 2: fii gata să-ți accepți propriile greșeli! 

Ryan Westwood, cofondator și CEO al Simplus, ne-a spus: „În cazul în care ai de-a face cu perfecționiști, ajută enorm ca liderii să fie deschiși în ceea ce privește anxietățile lor proprii. Îi detensionează pe oameni și acordă tuturor permisiunea să fie umani. Am avut un training de leadership săptămâna trecută și le-am spus o poveste despre cum am făcut-o de oaie în procesul de structurare a stimulentelor de management în ceea ce privește cea mai recentă achiziție; practic, am eșuat să maximizăm beneficiile pentru echipă. Am vorbit despre cât de greu mi-a fost să mă descurc cu această situație și cât de mult m-a stresat. Aproape că am auzit un oftat colectiv de ușurare al angajaților implicați în acea ședință online. Au postat apoi pe grupul de discuții cât de drăguț a fost să audă că și CEO-ul lor dă greș uneori”.  

Metoda numărul 3: tratează eșecurile ca pe niște oportunități de învățare! 

În timpul pandemiei din 2020, am avut o întâlnire online cu echipa de management a unuia dintre clienții noștri, un lanț de restuarante, în ziua de luni de după Ziua Mamei. Sistemul de comezi online căzuse în timpul weekendului, ceea ce a dus la pierderi de mii de dolari și clienți nemulțumiți ai căror comezi nu au fost primite niciodată. În acea ședință, era de așteptat ca șeful departamentului de IT să fie ținta comentariilor. În schimb, directorul companiei a aplanat lucrurile spunând grupului că vina nu are un loc în cultura companiei lor. „Știu că am avut o zi grea ieri, dar nu arătăm pe nimeni cu degetul”, a spus el. „Nimeni nu și-ar fi dorit ca să aibă loc această situație și apreciez că Amir (CIO) și echipa lui de IT au avut o zi super grea ca să reușească să ne pună înapoi pe direcție. Mai bine hai să avem o discuție productivă despre cum putem să mergem înainte și cum să învățăm să fim mai buni pe viitor”. A urmat o oră de brainstorming despre investițiile potențiale care i-ar fi ajutat să învețe din această cădere. Până a venit Ziua Tatălui, echipa tehnică avea deja toate conexiunile în funcțiune și o serie de sisteme de back-up fuseseră implementate în caz că ceva neprevăzut se întâmpla din nou. 

Metoda 4: verifică periodic activitatea! 

Îi sfătuim pe manageri ca, atunci când vor să reducă nivelul de anxietate, să urmărească îndeaproape progresele pe care le face echipa. Mai ales dacă din aceasta fac parte și câțiva perfecționiști. Liderii îi pot ajuta pe aceștia să înțeleagă că munca pe care o fac este în regulă și pot descoperi rapid unde există amânări și unde lucrurile au luat-o pe o pantă greșită. Cum faci aceste verificări să fie mai puțin generatoare de anxietate? Oferi angajaților mai mult control. Ambiguitatea creează anxietate, așa că, în loc să iei măsuri subiective, folosește un sistem de evaluare individual și unul pentru echipă pentru a bifa în el nivelul obiectivelor atinse. De asemenea, fă din aceste verificări un obicei. Atunci când ședințele sau evaluările fac parte din ziua obișnuită de la birou, și nu mai e vorba de inspecții surpriză, nivelul de anxietate provocată de raportările pe care trebuie să le facă oamenii scade simțitor. În cele din urmă, atunci când managerii se oferă să ajute într-o problemă sau atunci când trebuie respectate anumite deadline-uri – și ei sunt suficient de implicați încât să înțeleagă situația – acest lucru duce la o stabilirea unor raporturi de muncă diferite, unele în care angajații știu că vor fi responsabilizați pentru ceea ce se întâmplă, însă într-o manieră pozitivă. Și vor înțelege că șeful lor este acolo pentru a-i ajuta pe ei să reușească să ducă la bun sfârșit sarcinile.

Fragment din cartea ANXIETY AT WORK: 8 Strategies to Help Teams Build Resilience, Handle Uncertainty, and Get Stuff Done de Adrian Gostick și Chester Elton. Copyright © 2021 – Adrian Gostick și Chester Elton. 

Citește și: 

Evită perfecționismul și găsește-ți nișa

Ce am învățat din propriile greșeli

S-ar putea să-ți placă și…

SELF-IMPROVEMENT//

Copilul interior te ajută sau te sabotează în carieră?

SELF-IMPROVEMENT//

Cum scapi de sindromul impostorului?

EFICIENȚĂ//

Generația atotputernicilor sau generația Burnout

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.