SELF-IMPROVEMENT//

Oare suntem defecți cu toții?

Conversația globală despre sănătatea mentală se normalizează.


În următoarele 5 minute vei afla:

– Ce tendințe de personalitate ai, în funcțiile de gândurile tale.
– Care e diferența dintre tendință și tulburare de personalitate.


Acum ceva timp, am scris un articol despre sănătatea mentală în colaborare cu o clinică de specialitate, iar după ce a fost publicat, am primit o invitație să-mi fac un test de personalitate. Bineînțeles că m-am programat, pentru că mereu am considerat că aceste teste sunt o cale spre autocunoaștere și, de-a lungul timpului, m-am distrat copios aflând ce personaj din Sex and The City sunt, cine am fost în viața anterioară sau care este stilul meu vestimentar. Dar, anumite teste de personalitate, respectiv, alea serioase, nu m-au amuzat deloc. Spre exemplu, când mă recrutase o companie de headhunting pentru un job misterios în breasla mea (oh, cum să reziști misterului?!), dar în urma unui test de personalitate, realizat de omul de HR în etapa a doua a selecției, a rezultat că defectul meu este vanitatea (probabil pentru că am răspuns de trei ori că nu verific niciodată dacă chiar am închis ușa, pentru că știu sigur că o închid). “Vanity, Definitely My Favourite Sin”, după cum spunea Al Pacino în Avocatul Diavolului. Concluzia este că am fost eliminată. Câteodată, înainte să adorm, încă mă întreb care era jobul.

Testul de la clinica de psihoterapie avea să fie altfel. În primul rând, a fost realizat de un medic psihiatru, care mi-a pus zeci și zeci de întrebări. Câteodată se repetau, reformulate, ca la testul de HR. Deja mă întrebam dacă vrea să mă prindă cu vreo minciună. Însă, trebuie să recunosc, unele întrebări erau dureros de invazive, iar pe altele nu mi le pusesem niciodată. Însă nimic nu mă pregătise pentru rezultat: “Ai 15% tendință de borderline”. Din câte știam, borderline-ul este o tulburare foarte serioasă, care poate duce la chiar sinucidere, și m-am gândit că acela era momentul în care se confirmă, oficial, de către un medic ceea ce eu bănuiam deja (și bănuim toți, dacă nu suntem narcisici). Și anume că sunt defectă. Însă psihiatrul m-a asigurat că e doar o trăsătură de personalitate, și nu o tulburare de personalitate – iar între cele două e o diferență majoră. Și că toți avem în personalitățile noastre mixuri dintre diferite tendințe cu titluri intimidante (despre care povestesc mai jos). Deci, aparent, suntem toți defecți, dar fără a fi considerați bolnavi.

Afecțiunile mentale, un răspuns evolutiv la mediu


Într-un studiu nou și controversat, o serie de cercetători în antropologie și biologie fac apel la comunitatea științifică pentru a regândi bolile mintale. După o analiză amănunțită, aceștia au găsit motive întemeiate pentru a gândi că depresia sau stresul post traumatic sunt răspunsuri la aversitate, mai degrabă decât la dezechilibre chimice. Spre exemplu, ADHD ar putea fi un mod de funcționare care ne era util într-o altă etapă a evoluției, dar care nu se potrivește cu modul în care trăim astăzi. Teoria sprijină ideea că caracteristicile mentale, odată dobândite, ne modelează personalitatea, iar ceea ce numim afecțiuni sau tulburări mentale ar fi doar sisteme de apărare activate în anumite contexte. Deci, practic, suntem cu toții afectați de experiențele pe care le-am avut și modelați fie într-o direcție, fie în alta. Deci, suntem cu toții defecți, după criteriile vechi. Și asta e OK.

Diferența dintre tendință și tulburare de personalitate

“Tulburările de personalitate sunt tipare (modele) cognitive, emoționale, ale impuls-controlului și relațiilor cu ceilalți, constante și durabile în timp, nonfuncționale, perturbate, care nu permit funcționarea normală în viața de zi cu zi. Studiile epidemiologice arată că 4–12% din populația adultă are un diagnostic oficial de tulburare de personalitate, dar dacă se iau în considerare și gradele ei mai ușoare, procentul este mult mai mare.”, conform Wikipedia. Dar oare cum conștientizezi că modul tău de a gândi îți afectează viața, dacă nu ai termen de comparație?

“Un procent de 15% borderline nu e absolut deloc îngrijorător, abia dacă se apropie de tulburare, devine mai pregnant și îți afectează viața”, m-a încurajat Cătălina Cristescu, psihoterapeut. “Auzim aceste expresii în filme, poate le folosim și noi în mod uzual cu prietenii sau despre alte persoane, vedem pe social media glume savuroase pe seama lor. ‘E narcisist’, ‘nu mai fi paranoică’, ‘OCD-ul meu iar iese la iveală’ etc. Sunt etichete pe care le lipim metaforic pe fruntea altora sau ne catalogăm pe noi înșine așa… Dar, de fapt, despre ce este vorba? Pentru psihiatri și psihologi există o carte de căpătâi, un volum complex și stufos care periodic este revizuit, acum ajuns la a cincea ediție: DSM sau Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale. Aici sunt incluse și ceea ce numim tulburările de personalitate organizate pe trei categorii: personalități excentrice și bizare (tulburarea de personalitate paranoidă, schizoidă, schizotipală); personalități dramatice și emoționale (tulburarea de personalitate antisocială, borderline, histrionică, narcisică); personalități anxioase și ineficiente (tulburarea de personalitate evitantă, dependentă, obsesiv-compulsivă). Acestea, de regulă, devin vizibile încă din adolescență, pregnante la maturitate când se și pot diagnostica. Pentru asta există teste speciale, dar și observația clinică, fiind o serie de criterii speciale, un număr anume de manifestări dintr-o listă punctuală aferentă fiecărei tulburări de personalitate. Așadar există persoane cu tulburare de personalitate, dar și persoane cu trăsături de personalitate, în grade diferite, fără să mai discutăm de patologie. În cea de-a doua categorie intrăm cu toții, având un cocteil variat și particularizat de trăsături de personalitate.”, explică specialistul.

Care sunt tendințele tale de personalitate?

Tendințele de personalitate au pentru noi toți (adică pentru cei care nu am studiat psihologia) titluri pretențioase, pe care le mai folosim ca etichete, după cum spunea psihoterapeutul citat mai sus, de aceea am găsit mai interesantă o enumerare de credințelor fundamentale de care sunt caracterizate aceste tendințe. Tu în care te încadrezi?

“Știu că farmec oamenii, pentru ca aceștia să mă ajute și să mă iubească”

Aceasta este personalitatea histrionică, caracterizată de reacții emoționale excesive și tendința de a capta atenția celorlalți. Subiecții sunt egocentrici, își dramatizează relațiile și sunt foarte influențabili. Ei consideră că, pentru a obține ce-și doresc, ei trebuie să-i fascineze și să-i distreze pe ceilalți.  Se plictisesc repede și pot trece de la depresie la veselie cu foarte mare ușurință.

“Sunt o persoană excepțională. Ceilalți îmi sunt inferiori și îmi datorează respect”

Aceste gânduri stau în spatele personalității narcisice. Subiecții au un ego inflat, simt nevoia de a fi admirați, sunt caracterizați de lipsa de empatie și își exagerează reușitele și talentele. Se consideră excepționali, pretind un tratament preferențial și cred că nevoile lor sunt mult mai importante decât ale celorlalți. De menționat: ei cred că au dreptul să ți-o ia înainte la coadă.


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


“Sunt o persoană lipsită de valoare, toți ceilalți îmi sunt superiori”

Aceasta este personalitatea evitantă, iar persoanele cu această tendință sunt inhibate de interacțiuni sociale, nu au încredere în ei și sunt hipersensibile la critică. Sunt adesea tensionate și afectate de anxietate și de depresie, consideră că sunt neiubite, slabe și evită cu orice preț să-și asume riscuri. De asemenea, ele cred că oamenii îi vor respinge odată ce îi vor cunoaște cu adevărat și că eșecul e garantat în orice ar încerca.

“Sunt slab, dar cei din jur sunt puternici și pot să mă ajute”

Acestea sunt gândurile personalității dependente, care are o nevoie exagerată de protecție, ajutor și încurajare. Aceste persoane au tendința de a se agăța de ce din jur și trăiesc permanent cu teama de abandon. Se simt plictisitoare, au dificultăți în luarea deciziilor, evită să-și asume responsabilități, sunt îngrozite de perspectiva singurătății. Evită contrazicerile, confruntările și sunt dispuse să facă compromisuri pentru a păstra oamenii din jur.

“Trebuie să fac totul singur, și nu trebuie să comit nici o greșeală”

Personalitatea obsesiv-compulsivă e caracterizată de o dorință exagerată de ordine și de perfecțiune prin rigiditatea autocontrolului și a relațiilor personale. Subiecții iubesc regulile, sunt dependenți de muncă și consideră că, dacă nu reușesc un plan în proporție de 100%, totul este un eșec. Au pretenția de la oamenii din jur să respecte regulile, să fie punctuali și perfecționiști. Iubesc conceptul de responsabilitate și vor să se simtă mereu utili.

“Cei din jur încearcă să profite de mine și să mă umilească”

Cei cu personalitate paranoidă se simt în permanență prost tratați, nu au încredere în ceilalți, pe care îi consideră surse de pericol, se simt atacați, insultați și etichetează drept lipsa de loialitate fapte care nu au legătură cu asta. Se consideră vulnerabili și caută întotdeauna motivele ascunse din spatele acțiunilor oamenilor

“Fă toate lucrurile de unul singur și păstrează distanța”

Personalitatea schizoidă e caracterizată de detașarea față de ceilalți și de inhibiția emoțională. Subiecții sunt indiferenți față de relațiile sociale, evită intimitatea și au un nivel de autonomie deosebit de ridicat. Se tem că, dacă lasă oamenii să se apropie, viața va deveni insuportabilă. Nu sunt deloc interesați de cei din jur și sunt surprinși că alți oameni

sunt fericiți împreună.

“Sunt un telepat, am forțe paranormale”

Aceasta e personalitatea schizotipală, iar persoanele cu această tendință au carențe serioase în ceea ce privește relațiile personale și suferă distorsionări cognitive, care se manifestă prin comportamente excentrice. Se simt supravegheați, au tendința să adere la teoriile conspirației și au senzația că deja știu ce gândesc ceilalți. În plus, ele văd magie și ocult în orice simbol.

„Or să vadă ei cine e mai puternic”

Personalitatea antisocială se manifestă prin lipsa totală de respect asupra drepturilor celorlalți precum și prin rezistența față de orice regulă socială. E înclinată să trișeze, să-i exploateze pe ceilalți, e impulsivăă și incapabil să ducă la bun sfârșit proiecte pe termen lung.  Se gândește adesea că dacă nu profită de cei din jur, o vor face ei, și are certitudinea că sunt extrem de abilă, iar intențiile lor nu vor fi niciodată descoperite.

„Suferința pe care o resimt este intolerabilă”

Personalitatea borderline e caracterizată de instabilitatea extremă a dispoziției, a relațiilor interpersonale și a imaginii de sine. Oamenii cu această personalitate sunt foarte impulsivi, declanșează reacții emoționale negative și au o rezistență foarte scăzută la frustrare. Simt că nu dețin controlul asupra sinelui și că nu-i înțelege nimeni. Au tendința de a-și face rău, de a se auto-pedepsi și evită să se apropie cu adevărat de oameni.

Citește și:

Cum îți poate afecta singurătatea sănătatea fizică și mentală

Legătura surprinzătoare dintre încălzirea globală și sănătatea mentală

S-ar putea să-ți placă și…

OAMENI THRIVE//

Viața după vindecarea de coronavirus: confesiunea cazului 32

SELF-IMPROVEMENT//

Ce m-a învățat bunica mea despre puterea familiei

EFICIENȚĂ//

Liderii toxici: minciunile toxice pe care și le spun lor și nouă

Thrive Global
Curajul este ca un mușchi. Și știu din proprie experiență că pe măsură ce îl exersezi devine din ce în ce mai ușor să nu te lași copleșit de temeri.

- Arianna Huffington

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.