WELLBEING//

Oare ești de fapt dependent de stres?

Odată ce ne obișnuim cu un nivel ridicat de stres, putem ajunge să ni se pară normal să ne simțim așa tot timpul. Te-ai simțit stresat în ultima vreme? Dacă da, nu ne surprinde.


În următoarele 3 minute vei afla:

– Care este mecanismul prin care stresul creează dependență.
– Ce pericole ne pândesc atunci când suntem expuși la stres pe o perioadă îndelungată.


Conform unui studiu din 2015 al Asociației Psihologilor Americani, 24% dintre americani resimt stres extrem în mod regulat. Un studiu asemănător din 2017 a constatat că 63% din populația țării își face griji în legătură cu viitorul țării, 62% dintre americani sunt preocupați de bani și 61% de muncă, în timp ce nivelul de stres a crescut constant în ultimul deceniu.

Chiar dacă nu e întotdeauna rău, de cele mai multe ori un nivel ridicat de stres ne poate afecta sănătatea psihică. Și, deși cei mai mulți dintre noi încearcă în continuu să-și reducă nivelul de stres, uneori e greu să ne domolim firea dependentă de muncă, mereu în căutarea unei surse de stimulare. E atât de greu, încât stresul poate deveni o dependență. Dar oare e posibil așa ceva, să fii dependent de stres?

Deși nu există un diagnostic oficial, pentru majoritatea experților e clar că, într-adevăr, poți fi dependent de stres.

Ce este stresul?

Pe scurt, stresul face parte din reacția noastră evolutivă de luptă sau fugă (fight or flight), pe care endocrinologul maghiar Hans Selye a definit-o drept „reacția nespecificată a corpului la orice cerință, indiferent dacă e provocată de un factor sau decurge din stimuli plăcuți sau neplăcuți”.

Din punct de vedere biologic, odată ce stresul s-a activat, corpul pompează în organism hormoni, printre care cortizolul, „hormonul stresului”, adrenalina și dopamina, pentru ca, după cum scrie Rachel Nuwer în Huffington Post, „să ne adune puterile și să oprească funcțiile neesențiale (precum digestia), pentru a canaliza resursele către mușchi și creier.” În timp ce activitatea sistemului nervos central, care include temperatura corpului, tensiunea arterială și ritmul cardiac, se accelerează pentru a ne pregăti să ne confruntăm cu provocarea respectivă într-o stare de hiper concentrare.

Când stresul e provocat de un eveniment negativ – orice, de la dezastre naturale la război, de la abuz la probleme financiare, probleme de sănătate, burnout, probleme în relație și multe alte situații – stresul pompează temporar în corp hormoni care ne activează pentru a ne ajuta să depășim momentul dificil. Odată ce amenințarea a trecut, corpul revinel la ritmul său normal de funcționare.

La un nivel mai redus sau în doze decente, stresul este atât normal, cât și important pentru a trăi o viață împlinită. De exemplu, putem fi stresați înainte de o primă întâlnire, în timpul unui interviu pentru un job sau când cântăm pe scenă. Drept urmare, stresul ne poate stimula și să facem schimbări în viață și să ne dezvoltăm personal. Selye a denumit tipul ăsta de presiune pozitivă „eustres”, adăugând că stresul este „sarea și piperul vieții”.

Stresul și dependența

Problemele încep atunci când reacția la stres devine atât de obișnuită încât căutam din ce în ce mai mult stres – de pildă, muncind prea mult – și ajungem dependenți de anxietate sau de micile recompense aferente vieții profesionale. Pentru că stresul nu e doar o reacție psihică, ci și una fiziologică, „dopajul” determinat de stres poate deveni o dependență.

„Stresul provoacă un dopaj natural”, a explicat Jim Pfaus, cercetător în neuroștiințe la Universitatea Concordia și expert în adicții. „Elementele declanșatoare de stres ne activează sistemul de excitație și de atenție și, în același timp, pot trezi circuitele neuronale care stau la baza dorinței și a poftei – exact ca și drogurile.”

Odată ce ne-am obișnuit cu un nivel ridicat de stres, putem ajunge să ni se pară necesar să ne simțim așa tot timpul. Creierul va căuta să obțină și mai multe substanțe care-l fac să se „simtă bine”, pentru a menține același nivel de stres, ceea ce, ca și în cazul dependenței, necesită cantități și mai mari de stres, odată cu trecerea timpului.

„După o vreme, creierul dezvoltă o toleranță la stres, ceea ce înseamnă că o să ai nevoie de și mai mult ca să simți aceeași fiori”, scrie Lisa Evans pentru publicația Fast Company. „S-ar putea să-ți asumi mai multe proiecte decât poți, de fapt, să duci, sau să aștepți până în absolut [ultimul] moment ca să faci ceva, pentru că sistemul suprarenal, care alimentează hormonii de stres, a început să obosească, obligându-te să te chinui mai mult ca să obții aceeași explozie de cortizol și adrenalină care se elimină când corpul e supus presiunilor.”

Deși toți cunoaștem oameni a căror viață are un nivel mai ridicat de stres decât alții, experții, cum ar fi Stanton Steele, psiholog și cercetător în domeniul adicțiilor, ne avertizează în publicația The Greatist să nu folosim la întâmplare termenul de „dependență de stres”. Se aplică doar atunci când stresul are un impact negativ grav asupra vieții cuiva.

„Doar când căutarea stresului are un impact negativ semnificativ asupra vieții tale se poate vorbi de dependență”, a spus Steele, arătând în același timp că unii oameni înfloresc în situații extrem de tensionate – sportivii olimpici, de pildă. E nevoie de mai mult decât un nivel ridicat de stres pentru a defini o dependență.

Cum să-ți dai seama dacă ești dependent de stres

De unde știi dacă ceea ce simți depășește o limită și a devenit o dependență? Un nivel ridicat de stres prelungit îți afectează atât sănătatea fizică, cât și pe cea psihică. Dacă resimți vreuna dintre consecințele negative asupra sănătății, ăsta s-ar putea să fie primul tău indiciu. Conform statisticilor din SUA, 77% din populație raportează probleme fizice provocate de stres, în timp ce 73% raportează efecte psihologice.

Fii atent la simptome precum: oboseală cronică, ritm cardiac mărit, tensiune ridicată, insomnii, schimbarea poftei de mâncare, irascibilitate, depresie, izolare și un sistem imunitar deficitar. Persoanele cu un nivel ridicat de stres sunt și mai predispuse la alte dependențe, precum abuzul de droguri sau de alcool.

În plus, bloggerul Diane Munoz, fostă dependentă de stres, ne recomandă să fim atenți și la lamentările frecvente ale celor din jurul nostru, întrucât dependenții de stres tind să se concentreze îndelung asupra vieților lor atât de ocupate și stresante. Dependenții de stres mai pot constata și că renunță la timpul timp liber, la interacțiuni sociale și hobby-uri distractive, ca să caute, în schimb, scenarii stresante, în timp ce relațiile li se destramă. Nu sunt fericiți, dar răspunsul pare mereu să fie încă niște stres în plus.

Ce poți să faci

Dacă îți dă de furcă o potențială dependență de stres, e important să înfrunți această tendință. Ar fi bine să începi cu o vizită la medic, ca să te ocupi de toate problemele fizice, dar unii experți sugerează și că o dependență de stres, ca orice altă dependență, indică niște cauze în subconștient pentru care cel mai bine e să apelezi la un profesionist din domeniul sănătății psihice.

Dependentul de stres caută să se amorțească cu lucruri care-i distrag atenția pentru a evita să se confrunte cu sursa nefericirii și a pierderii controlului”, scrie într-o postare de blog Debbie Mandel, autoarea cărții Addicted To Stress. „E mai ușor să fii incredibil de ocupat decât să te confrunți cu implicațiile dureroase ale unei vieți pline de amărăciune.”

S-ar putea să dureze ceva până să ameliorezi problemele sănătății fizice și psihice cauzate de dependența de stres, dar poți începe prin a-ți gestiona stresul zi de zi, prin metode simple. S-a demonstrat că tehnici precum meditația, exercițiile de respirație, scrisul în jurnal sau mișcarea reduc nivelul de stres.

E mai ușor de zis decât de făcut, dar nu trebuie să lași stresul să-ți controleze viața. Dacă oferim timp pentru a scăpa de dependența de stres și învățăm să trăim în prezent, ne putem echilibra și putem să ne construim viața la care visăm. După cum a spus John De Paola: „Ia-o mai încet și toate cele după care alergi o să te înconjoare și o să te prindă.”

Citește și:

Dependența de muncă poate cauza burnout

Cum să faci față mail-urilor fără să te simți depășit

S-ar putea să-ți placă și…

EFICIENȚĂ//

Dependența de muncă poate cauza burnout

WELLBEING//

Acum 13 ani m-am prăbușit din cauza extenuării – și a fost cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat

WELLBEING//

Înțelegerea circuitelor din creier te ajută să te bucuri de o mai bună sănătate mentală

Înscrie-te pentru a primi newsletter-ul

Thrive Global
Curajul este ca un mușchi. Și știu din proprie experiență că pe măsură ce îl exersezi devine din ce în ce mai ușor să nu te lași copleșit de temeri.

- Arianna Huffington

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.