EFICIENȚĂ//

Noul model de muncă hibrid cere aptitudini hibrid

Reziliența, empatia și creativitatea sunt aptitudinile cheie ale lumii noastre hibrid.


În următoarele 7 minute vei afla:

– De ce finalul pandemiei marchează prăbușirea modelului de lucru convențional.
– Care sunt cele mai importante aptitudini necesare adaptării în epoca post-pandemică.


De peste un an ne întrebăm cum va arăta munca la finalul pandemiei. Și pentru un număr din ce în ce mai mare de companii, răspunsul este oferit de un model de muncă hibrid, care combină lucrul la birou cu cel de la distanță. Iar acum se vorbește despre ceea ce se va întâmpla cu piața imobiliară comercială, despre modul în care se va schimba designul birourilor și la ce instrumente tehnologice vom apela în viitorul nostru hibrid.

Dar chiar mai importante decât designul organizațional și instrumentele tehnologice ale ordinii noastre mondiale hibride sunt abilitățile de tip hibrid de care vom avea nevoie să le cultivăm, de oriunde am lucra. Desigur, abilitățile certificate și expertiza (hard skills) vor avea întotdeauna miză la scară mare, dar pentru a naviga cu succes această nouă lume hibrid, definită de schimbarea rutinelor și de incertitudine, vom avea nevoie de abilități profund umane: empatie, reziliență, colaborare, consolidarea echipei și creativitate. Acestea sunt calitățile care ne vor permite să ne adaptăm la medii noi și la schimbăre perpetuă, și care ne vor sprijini toate celelalte abilități într-un mod sustenabil, fără să cedăm burnout-ului. Așa cum a declarat pentru New York Times Alexander Westerdahl, Vicepreședinte Resurse Umane la Spotify: “Suntem în vârful următoarei schimbări, care este marcat de epoca distribuției, o eră în care oamenii sunt mai valoroși prin modul lor de lucru, și în care nu contează unde-și petrec timpul”. Iar atunci atunci când locurile noastre de muncă sunt distribuite, modul în care lucrăm și în care ne cultivăm aptitudinile umane (soft skills), devine cu atât mai important.

De fapt, termenul soft subliniază puterea abilităților umane în atingerea succesului, atât pentru indivizi, cât și pentru companii. Acestea sunt de fapt abilități esențiale care ne permit să ne potențăm calitățile profesionale, dar și expertiza specifică dobândită la locul de muncă. Și pentru că sunt până la urmă niște abilități, asta înseamnă că le putem exersa și îmbunătăți. Într-adevăr, distincția dintre soft skills și hard skills nu mai este semnificativă, drept urmare e momentul să ignorăm această delimitare – un efect secundar pozitiv al pandemiei.

În noul sezon al podcastului meu, “What I’ve Learned, fondatorul și CEO-ul Salesforce Marc Benioff a vorbit despre cum a fost nevoit să creeze o nouă modalitate de a-și conduce compania și de a-și sprijini angajații. „Trebuie să încurajăm aptituni importante, precum ar fi aptitudinile corelate cu sănătate mintală. Trebuie să le descătușăm pentru a stimula oamenii să fie productivi și să se bucure de succes”, a explicat CEO-ul.

Însă nevoia unor aptitudini hibrid a fost în creștere chiar și înainte de pandemie. Automatizarea proceselor și inteligența artificială ofereau deja un avantaj acestor calități: creativitate, empatie, colaborare, inovație, rezolvarea de probleme, munca în echipă – aptitudini care nu pot fi automatizate. Acestea sunt abilități care sunt grav subminate atunci când oamenii sunt stresați, epuizați și copleșiți. Iar epuizarea a devenit o problemă din ce în ce mai acută în ultimul an. Deci pandemia a dus la accelerare a burnout-ului, acționând ca un buldozer asupra unui model de muncă care oricum se clătina. Prin accelerarea atât a crizei, cât și a soluției – un mod de lucru care prioritizează abilitățile profund umane umane – pandemia ne-a avansat rapid viitorul. Așa cum a scris Erica Pandey în Axios, „pandemia a avut un rol de accelerare pentru fiecare trend de lucru, fie el bun sau rău”.

Însă pe măsură ce ieșim din pandemie, devine evident că oamenii vor să se agațe de flexibilitatea lucrului hibrid. În luna martie, site-ul de locuri de muncă Indeed a raportat că organizațiile din SUA care oferă muncă la distanță s-au dublat de când a început pandemia. Și într-un raport Return to the Workplace, aproape jumătate dintre angajații chestionați au spus că vor renunța la job dacă angajatorul nu oferă o opțiune hibrid de lucru.

În același timp, nu suntem pregătiți să renunțăm la beneficiile de a lucra împreună în echipă. Un raport PwC despre reimaginarea locului de muncă a constatat că aproape 90% dintre angajați spun că un birou fizic este vital pentru colaborare și pentru consolidarea echipei. Și după cum arată cercetarea, ne conectăm cu cei din jur într-un mod diferit în persoană decât în ​​online, mai ales atunci când suntem stresați. 

„Comunicarea virtuală, ca să nu vorbim de experiența unei crize, îi face pe oameni mai negativi, mai distrași, mai puțin dispuși să coopereze cu ceilalți, mai puțin dispuși să împărtășească informații utile, mai puțin încrezători și mai puțin deschiși să asculte idei noi”, scriu Daniel Levin și Terri Kurtzberg, profesori de management la Rutgers Business School. Un sondaj intern recent realizat de Microsoft a constatat că numărul angajaților care se simt conectați a scăzut de la 91% în aprilie 2020, până la 71% până în februarie 2021. „Pe măsură ce ne adaptăm stilului de muncă hibrid, responsabilitatea noastră este de a identifica modalități de a restabili nivelurile anterioare de conectare”, a spus Dawn Klinghoffer, Head of People Analytics la Microsoft.

Gestionarea tuturor acestor nevoi care sunt în antiteză va constitui o perturbare la fel de semnificativă precum a fost tranziția urgentă la munca la distanță de la începutul pandemiei. Și va veni un moment în care oamenii vor fi extenuați de un an de oboseală pandemică. De aceea, abilitățile umane vor juca un rol principal în orice model de lucru hibrid pe care o companie o va alege în viitor. La Thrive am petrecut anul trecut lucrând cu clienți și lideri de companii din industrii variate și iată informațiile pe care le-am acumulat și care ne pot ajuta să navigăm această tranziție către o lume hibrid.

Profită de moment pentru a regândi productivitatea

De la Revoluția industrială nu ne-am mai gândit atât de minuțios asupra tuturor detaliilor despre cum și unde lucrăm. O dată “la generație” avem ocazia de a crea un nou normal care să se bazeze pe modul în care performăm efectiv la cele mai înalte cote. „Oamenii fac acum un pas înapoi și se gândesc la aspectele calitative ale productivității în raport cu cantitativul”, a spus Sandra Bond Chapman, neurolog cognitiv la Center for BrainHealth de la Universitatea din Texas, Dallas. „În loc de câte lucruri am făcut, acum avem ocazia să ne concentrăm pe lucrurile care contează cel mai mult: ‘Am fost inovator?’, ‘Am fost orientat către obiectiv?’, ‘Am fost motivat social?’”, explică expertul.

Atunci când forța de muncă este distribuită, am putea crede că mesajele sunt estompate, dar se întâmplă de fapt opusul. Așa cum a spus psihologul organizațional Adam Grant: „Una dintre ideile mele preferate despre echipe este că sunt un fel de amplificatoare: toate sunetele captate se aud mai tare. Când lucrăm de la distanță, acest lucru e confirmat. Toate microfoanele noastre se aud simultan, iar asta poate provocă probleme”. Deci acesta este momentul pentru a amplifica mesajul vital că trebuie să abandonăm iluzia colectivă că pentru a fi productivi trebuie să fim conectați non-stop și să ne epuizăm. În schimb, putem răspândi cele mai recente studii și date despre randamentul în scădere și despre importanța gestionării energiei noastre, nu doar a timpului.

Încorporează wellbeing-ul – este fundamentul dezvoltării abilităților umane

Multe companii au adus sănătatea mintală în centrul conversației la locul de muncă în timpul pandemiei. „Am constatat că angajații noștri ne cereau îndrumare pentru orice de la pandemie, până la modul în care trăiau, dorind să știe ce este sigur și ce nu”, a spus Fran Katsoudas, Chief People Officer al Cisco. „A devenit firesc pentru noi să organizăm întâlniri cu specialiști în medicină și în sănătate mintală, și discuții despre strategia de afaceri, toate în același meeting”. Cu toate astea, un sondaj realizat de Gartner în rândul liderilor din domeniul resurselor umane a constatat că, deși 64% dintre companii au oferit programe de well-being în timpul pandemiei, doar un sfert dintre acestea intenționează să le continue.

Dar companiile nu doar că trebuie să continue aceste programe, ci trebuie să le și extindă. Într-o lume hibrid, soluțiile de bunăstare încorporate stau la baza abilităților hibrid. În Anatomy of Work Index for 2021 Asana pentru 2021, numărul angajaților care și-au evaluat sănătatea mintală ca fiind slabă sau foarte slabă s-a triplat față de anul precedent. Aproape jumătate spun că nivelul lor de stres este ridicat sau foarte ridicat. Nicholas Bloom, economist la Universitatea Stanford, care a studiat munca la distanță timp de ani de zile, se teme că „o perioadă prelungită de muncă de acasă nu numai că va ucide productivitatea, ci va crea o criză de sănătate mintală”.


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Folosește tehnologia pentru a augmenta umanitatea și productivitatea

Tehnologia a fost, în mod evident, o vestă de salvare în timpul pandemiei, iar dezvoltarea accelerată a tehnologiei de comunicații este ceea ce face posibilă noua noastră lume hibridă. În același timp, o mare parte din aceeași tehnologie alimentează și epuizarea. În Anatomy of Work Index for 2021 Asana pentru 2021 s-a constatat o legătură directă între procentele de burnout și modul în care angajații erau dependenți de dispozitivele lor. De asemenea, raportul menționează că, deși am muncit în medie cu 213 ore mai mult în 2020 decât în 2019, numărul deadline-urilor depășite a crescut. Acesta este paradoxul productivității: lucrăm mai mult, dar facem mai puțin.

Mai mult de atât, Asana a constatat că echipele își folosesc 13% din timp pentru a repeta munca pe care au făcut-o deja, rezultând astfel 236 de ore pierdute în fiecare an. Și cu cât angajații foloseau mai multe aplicații, cu atât era mai probabil să se dubleze munca. Aproape trei sferturi dintre respondenți au spus că simt presiune pe tot parcursul zilei să facă multitasking, iar angajații erau mai predispuși să experimenteze supraîncărcarea aplicațiilor cu cât erau mai în vârstă. Și în mod uimitor, 60% din timpul angajaților a fost consumat pe „muncitul pentru muncă”, căutând informații, coordonându-se cu colegii și, în general, făcând toate lucrurile necesare începerii lucrului la sarcina propriu-zisă. Iar asta înseamnă că doar 26% din timp a fost cheltuit pentru a face lucrări calificate, specifice locului de muncă.

Și apoi, desigur, există întâlniri virtuale, care ne-au familiarizat pe toții cu oboseala Zoom: „Lorena. Lorena? Lorena! Ești pe mute!”. Potrivit Microsoft, în februarie 2021, angajații petreceau cu 148% mai mult timp în întâlniri decât în ​​februarie anul trecut. Și acest lucru poate fi costisitor chiar și dincolo de irosirea fabuloasă a timpului, deoarece este mai greu să realizezi muncă de echipă cu succes când ești la distanță. Așa cum a spus Martine Haas, care studiază colaborarea: „Problema este că aveți informații incomplete. Nu aveți o bună înțelegere a contextelor reciproce, nu? De aceea e foarte important să-ți întrebi membrii echipei când lucrezi de la distanță: ‘Cum arată locul tău de muncă? Cine mai e acolo? Ai un câine? Te uiți la copilul tău? Ce se mai întâmplă?’” Suntem tentați să presupunem că teleconferințele ne oferă acest context, dar nu e întotdeauna cazul. Un studiu fascinant realizat de Michael Kraus, profesor la Yale, a constatat că oamenii au fost mai capabili să perceapă emoțiile altor persoane cu luminile stinse, folosind doar audio. Acesta este motivul pentru care Adam Grant spune: „Când oamenii întreabă ce platformă de conferință video prefer, le spun adesea: ‘audio’”. 

Asta nu înseamnă că ar trebui să renunțăm la toate aceste instrumente uimitoare de videoconferințe pe care tocmai am învățat să le folosim – cunoștințele mele despre Zoom au fost câștigate prea greu pentru a le abandona acum, dar ce ar trebui să ne întrebăm este dacă tehnologiile folosite în companie sporesc productivitatea sau membrii echipei se încâlcesc în ele? Și dacă răspunsul este ultima variantă, care sunt micropașii și schimbările de mentalitate care ne pot ajuta rapid la corectarea acestei situații?

Liderii trebuie să modeleze aptitudinile hibrid

Dacă liderii nu iau măsuri pentru a încuraja empatia, creativitatea și reziliența mentală, nici echipele lor nu vor face acest lucru. Și trebuie să se meargă dincolo de puterea exemplului. Potrivit unui sondaj KPMG, managerii au mai multe șanse decât non-managerii să aibă probleme legate de echilibrul muncă/viața. La Salesforce, Marc Benioff a fost deschis în legătură cu modul în care  mindfulness-ul și meditația îl ghidează în luarea deciziilor ca lider: „Ascult mesajul mai bine, mă conectez mai mult la o parte mai profundă din mine. Cum mă compun în acest moment ca lider? Meditația mă ajută să răspund la această întrebare cheie”, mi-a spus Marc.

Deci, dincolo de orice titluri ar avea, liderii trebuie să fie “CEO ai bunăstrării mentale”. Modelarea unui mod de viață și de lucru care stimulează abilitățile hibride îi va inspira pe cei din jur și le va permite să facă același lucru. La Thrive observăm mereu modul în care stilul de viață al liderului unei companii creează un efect în lanț ce produce schimbări pozitive la nivelul întregii organizații.

În 1989, Emmy Warner, pe atunci cercetător la Universitatea din California, a publicat un celebru studiu longitudinal în care copiii cu risc crescut au fost urmăriți timp de 32 de ani. Ceea ce a constatat a fost că cei mai rezistenți dintre ei aveau un „loc de control intern”, care le permitea „să perceapă lumea în conformitate cu condițiile lor”. De asemenea, a descoperit că celor cărora le lipsea rezistența emoțională au putut deveni mai rezilienți pe măsură ce înaintau în vârstă.

În această epocă a distribuției, unde locurile noastre de muncă vor fi hibrid, să ai acel “loc de control intern” va fi mai important ca niciodată. Iar companiile care acordă prioritate bunăstării și cultivă abilitățile umane precum empatia, creativitate și reziliența vor fi cele care vor prospera în lumea noastră hibrid.

Citește și:

Iar cuvântul anului este… „reziliență”

Diana Stănculeanu, psiholog: ”Istoria ne arată că perioadele de mare încercare ale umanității au generat progres semnificativ”

S-ar putea să-ți placă și…

EFICIENȚĂ//

Ce contează pentru noi atunci când alegem un job?

SELF-IMPROVEMENT//

Adolescența: și părinții au nevoie de sprijin!

MISIUNE//

Ghidul viziunii și al valorilor

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.