OAMENI THRIVE//

Mihai Netea, imunolog: ”Împotriva COVID-19 eficient e doar vaccinul!”

Unul dintre cei mai reputați oameni de știință din lume ne spune care sunt cele mai sigure mijloace de apărare împotriva coronavirus.


În următoarele 5 minute vei afla:

– Cât de eficiente sunt usturoiul și vitamina C pentru sistemul imunitar.
– În ce țară se va produce prima oară vaccinul anti COVID-19.


Mihai Netea este cercetător la Universitatea Radboud din Nijmegen, Olanda, și profesor de Biologie Experimentală, fiind una dintre personalitățile medicale cele mai importante din lume pe probleme de imunologie. Cercetările sale au pus într-o nouă lumină modul în care înțelegem sistemul imunitar. În urmă cu câteva zile, ne-a acordat un interviu care lămurește atât chestiuni pragmatice, cum ar fi dacă are sens să dezinfectăm produsele pe care le aducem acasă din magazine, precum și de ce este vital ca în cursa pentru vaccinul anti COVID-19 să existe mai mulți câștigători, pentru ca viața să-și revină cât mai repede la normal.

Thrive Global: În România s-a instaurat o atmosferă destul de optimistă odată cu relaxarea măsurilor de siguranță. Este justificat să considerăm că greul a trecut?

Mihai Netea: Multe lucruri nu le știu, deocamdată, nici specialiștii. Dar în momentul acesta este un pic mai justificat să fim ceva mai optimiști. Cred că peste vară va rămâne situația rezonabilă, dar întrebarea cea mai importantă este ce se va întâmpla la toamnă. Acum suntem în stadiul în care primul val a trecut, lucrurile se potolesc un pic datorită vremii bune care ne permite să stăm afară și să nu ne aglomerăm în spații închise, unde virusul se răspândește mai ușor. Fiind un virus nou, nimeni nu știe cu certitudine cum vor evolua lucrurile. Când va veni frigul și vor apărea din nou spații aglomerate, este de văzut ce se va întâmpla. Acum rămâne o problemă transportul în comun, pe care nu prea ai cum să-l eviți, mai ales în orașele mari. Purtatul măștilor, mai ales în incinte și în mijloacele de transport în comun ar ajuta foarte mult. Putem să sperăm ca lumea să respecte aceste lucruri până la apariția unui vaccin.

TG: Pe când preconizați să apară vaccinul?

MN: Cred că sunt șanse să-l avem cam într-un an și să ne putem proteja sezonul viitor. Sunt șanse să aflăm în toamna aceasta dacă unul dintre vaccinurile aflate în lucru funcționează, dar va dura până să poată fi produs în cantitate suficientă pentru toată populația. Speranța mea este să avem o soluție pentru toamna lui 2021. 

TG: Cine credeți că va găsi vaccinul?

MN: Cred că vaccinul va fi găsit de mai multe țări în paralel. Sper asta pentru că s-ar putea produce la scară mai largă. În Europa, cele mai multe șanse le au englezii de la Oxford, care sunt înaintați în studiul unui vaccin anti- COVID 19. Apoi, mai au șanse reale Statele Unite și două companii din China. Va conta nu doar să fie formulat, ci și să poată fi produs pentru toată lumea. Oricine îl va găsi, va avea, natural, prioritatea să-și vaccineze propriii cetățeni. De aceea e ideal să fie dezvoltat de mai multe țări în același timp.

TG: Cât e necesar mai este să sterilizăm lucrurile, pantofii, cumpărăturile? 

MN: Mult mai utilă este spălarea mâinilor, ori de câte ori intrăm în casă. Dacă lucrurile tale au intrat în contact direct cu altcineva poți să le dezinfectezi, dar nu cred că trebuie nici să exagerăm. Trebuie ca fiecare om să-și folosească buna înțelegere, să evalueze situațiile. Însă crucial rămâne, în continuare, să ne spălăm pe mâini.

TG: Imunizarea în masă ar fi o soluție de luat în calcul? Ce ar presupune, de fapt?

MN: Depinde ce este societatea dispusă să accepte. Dacă acceptăm ca 1% din populație să moară, iar procentajul se poate duce mult mai sus dacă sistemul medical este suprasolicitat (mortalitatea este, în acest moment, între 0,5 și 1%, în condițiile unui sistem medical funcțional, când cei care au nevoie de terapie intensivă au loc să fie internați). Dacă sistemul medical este suprasolicitat, mortalitatea crește automat. Acum, dacă societatea este dispusă să sacrifice sute de mii de oameni, care reprezintă câteva procente, se poate trăi absolut normal pentru că restul de, să zicem, de 98% trec peste infecție. 

Dar eu zic că noi suntem dincolo de acest prag, ca societate. Dacă în România sunt, în linii mari, 20 de milioane de locuitori, 1% înseamnă 20.000 de oameni. Acceptăm noi ca părinții sau bunicii noștri să fie sacrificați pentru ca restul să trăiască normal? Este o problemă care ține și de etică.

Eu cred că nimeni nu ar accepta să treacă cu nepăsare peste aceste cifre. Să ținem cont că nu mor doar oameni în vârstă. Putem trăi relativ normal, cu respectarea unor reguli minime de protecție: distanță, mască (în special în locuri închise și aglomerate). Dacă toată lumea respectă aceste reguli, situația poate fi ținută relativ bine sub control și viața poate fi relativ normală. 

TG: Cum ne putem susține sistemul imunitar? Este o idee bună, la toamnă, vaccinul antigripal?

MN: Nu există nicio dată științifică pe care să o cunosc și care să susțină că vaccinul antigripal ar fi dezavantajos. Gripa este gravă la rândul ei, așa că nu avem niciun motiv să nu ne apărăm de ea. 

Din păcate, ca să ne susținem sistemul imunitar nu există soluții miraculoase. Este nevoie să ducem un stil de viață sănătos, echilibrat. Epuizarea fizică compromite sistemul imunitar, dar asta cere doar măsură în felul în care trăim, nu înseamnă că trebuie să stăm închiși în case și să ne odihnim într-una. Putem munci, putem trăi sănătos. Vitamina C nu face minuni, iar usturoiul e bun doar pentru că dă gust bun mâncării. Singurul lucru cu adevărat eficient este vaccinul. 

TG: Ce facem cu persoanele care cred că pandemia nu este reală sau refuză ideea vaccinului?

MN: Acele persoane n-au fost în spitale să vadă cum mor oamenii de COVID-19. Eu n-am văzut niciodată ce am văzut acum o lună și jumătate în spitalul unde lucrez. La noi, la Terapie Intensivă, avem 35 de paturi, iar la un moment dat am avut peste 60 de pacienți cu COVID-19. Oameni aliniați lângă oameni, toți cu același diagnostic. Așa ceva n-am mai văzut în viața mea și sper să nici nu mai văd. 

Cât despre cei care nu vor accepta vaccinurile, este păcat că se expun în continuare. Trebuie să le explicăm de ce este atât de important.

TG: Ce s-a schimbat la dumneavoastră acasă de la începutul pandemiei, ca reguli de igienă sau stil de viață?

MN: Nimic. M-am bucurat că au venit copiii acasă de la facultate, pentru că s-au oprit cursurile. A fost raza noastră de soare să-i avem lângă noi. Altfel, nu am schimbat nimic. Nu am pus pantofii în clor, nu am dezinfectat cumpărăturile, nimeni nu face asta aici, în Olanda. 

Într-adevăr, mânerele cărucioarelor din magazine sunt riscante, deci tot spălatul pe mâini este crucial. Dar șansa să te infectezi când atingi produsele cumpărate este foarte mică, pentru că contează numărul de virusuri la care suntem expuși, iar pe o cutie de lapte, să zicem, dacă există virusuri, există într-o cantitate infimă.

Cel mai mult s-au infectat medicii anesteziști care intubau pacienții, pentru că inhalau, mai ales la începutul epidemiei, o cantitate mare de virusuri. Asta s-a întâmplat și în Italia. Cantitatea pe care poți s-o iei întâmplător de pe stradă sau de la magazin este foarte scăzută, iar spălatul mâinilor reduce riscul și mai mult.

TG: Cât de plauzibil este să existe un val doi?

MN: Destul de plauzibil. Rămâne să vedem cât de puternic va fi valul doi. Dacă trece bine vara, nu înseamnă că totul va fi în regulă și în septembrie, octombrie, când încep din nou infecțiile respiratorii și stăm mai mult în spații închise. 


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Poate fi un val mic dacă respectăm regulile sau unul mare, dacă ne relaxăm prea mult. Se pare că izolarea a avut efectul dorit și numărul de infecții a scăzut, dar în același timp trebuie să ținem cont că, dacă nu respectăm regulile, oamenii sunt susceptibili să se infecteze. 

TG: Putem să ne facem o idee despre efectele secundare ale COVID-19 pe termen lung?

MN: La nivel pulmonar, încă nu știm exact cât de bine se vor recupera plămânii. Nu a trecut destul timp să vedem vindecarea întreagă a țesutului pulmonar. N-avem încă date destule, se studiază acum. Problema cea mai mare rămân, la pacienții foarte grav bolnavi, complicațiile trombotice. Trombii care apar la nivel cerebral pot duce la accident vascular cerebral și pot lăsa sechele neurologice grave.

TG: Creează COVID-19 imunitate sau nu?

MN: Cel mai probabil, da. Chiar dacă nu una completă. Dacă faci a doua oară boala, vei face o formă mai ușoară. În acest moment, nu știm pentru cât timp există imunitate.

TG: Ne recomandați să mergem în vacanță?

MN: Rămâne să vedem ce se va întâmpla cu turismul. De exemplu, Franța este foarte grijulie și probabil nu va da drumul la turismul extern. Țări precum Italia și Grecia, care depind de turism și pentru care absența acestuia ar duce la consecințe economice foarte grave, probabil vor da drumul. Trebuie să-ți folosește judecata să decizi dacă și unde pleci, respectând aceleași reguli ca acasă. E important să nu stăm în înghesuială. Probabil vor fi acceptați mai puțini turiști, va fi avantajat turismul de lux, unde se vor obține marje de câștig mai mari, fără să fie încurajat turismul de masă. 

TG: Zborul cu avionul este periculos?

MN: Zborul aduce risc de infectare și este imposibil să-l excluzi complet, cu toate controalele. Recomand ferm să purtați măști în avion, însă protecție 100 % nu poate să garanteze nimeni.

TG: Cum credeți că va arăta viața la toamnă?

MN: Tot cam așa va arăta, nu cred că se va schimba mult. Sper să se poată relua școala, mai ales pentru că, în imensa majoritate, copiii nu se îmbolnăvesc și răspândesc foarte puțin. Nu se știe de ce, dar asta înseamnă că există puține argumente care să justifice să menținem școlile primare închise. Școlile secundare, cu copii mai mari, aduc riscuri mai mari de răspândire, dar nu le poți ține închise pentru totdeauna. Așa că avem nevoie de testare imediată pentru copiii care au semne de boală, iar dacă avem COVID-19, se va impune carantinarea acestor copii și a familiei lor. Riscul rămâne în continuare ridicat la persoanele în vârstă, la bărbați (70% dintre cei care au murit au fost bărbați, nu se știe de ce), bolile cardiovasculare, hipertensiunea, diabetul și obezitatea.

TG: Vom scăpa de acest coronavirus? 

MN: Nu vom scăpa de el, dar îl vom integra ca pe celelalte virusuri gripale, de exemplu. În timp, lumea va dezvolta o oarecare imunitate, cu anumite excepții, și vom învăța pur și simplu să trăim cu el.  

Mihai Netea este clujean, dar trăiește și muncește în Olanda. Este cercetător la Universitatea Radboud din Nijmegen și profesor de Biologie Experimentală, fiind specializat în boli infecțioase, imunologie și sănătate globală. A fost distins cu cel mai important premiu de știință din Olanda, premiul Spinoza, în valoare de două milioane și jumătate de euro, pentru cercetările sale privind modul în care sistemul imunitar recunoaşte microorganismele. Este membru al Academiei Regale Olandeze pentru Științe și Arte. 

Citește și:

”Noul normal”: măști de unică folosință și responsabilitate civică

10 moduri prin care pandemia ne-a schimbat viața pentru totdeauna

S-ar putea să-ți placă și…

SELF-IMPROVEMENT//

Cum va arăta lumea după 15 mai? Exercițiu de imaginație

SELF-IMPROVEMENT//

Acum e momentul cel mai potrivit pentru a te reinventa

EFICIENȚĂ//

În plină pandemie de coronavirus, dezinformarea pune în pericol sănătatea publică

Thrive Global
Curajul este ca un mușchi. Și știu din proprie experiență că pe măsură ce îl exersezi devine din ce în ce mai ușor să nu te lași copleșit de temeri.

- Arianna Huffington

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.