WELLBEING//

Legătura surprinzătoare dintre încălzirea globală și sănătatea mentală

De la frică și anxietate la speranță și vindecare - mintea noastră răspunde în moduri complexe la schimbările climatice.


În următoarele 5 minute vei afla:

– De ce te stresează știrile despre dezastre naturale, chiar dacă au loc în partea opusă a lumii.
– Ce este anxietatea climatică și cum te afectează ea.


Încălzirea globală a ajuns deja în stadiul de încingere globală, conform omului de știință Richard Betts care a popularizat acest termen și a declarat că nu se mai pune problema de incertitudini, ci deja de riscuri. Însă, când vorbim despre salvarea Planetei, indiferent că ne referim la schimbări climatice, plastic și poluare, pierdem din vedere un lucru esențial: Terra a colizionat, la un moment dat, cu o altă planetă, a fost devastată de impactul unor comete gigantice, fost înghețată complet, de la Ecuator la Poli, de cel puțin două ori, a trecut prin cutremure care i-au înecat aproape toată suprafața în lavă, a văzut potopuri greu de imaginat. A îngropat și a ridicat miliarde de specii, prin loteria mediului creat…

Pe scurt, când spunem că trebuie să salvăm Planeta, chiar nu ne vedem deloc lungul nasului. Nu conștientizăm cât de repede am fi șterși din istoria ei milenară, cu câtă ușurință nisipul ar înghiți toate clădirile care amenință cerul, cât de ușor s-ar prăbuși toate construcțiile și edificiile pe care le-am proiectat pe suprafața ei, și cum, în 500 de ani, până s-ar degrada și ultimul fir de plastic, cât de curată ar fi atmosfera (această teorie e explorată într-un clip aici). Și, nu ne dăm seama nici de cât de mici au fost, de fapt, șansele ca toate cataclismele și fenomenele prin care a trecut acest corp ceresc să ducă la un echilibru datorită căruia specia noastră să ajungă să evolueze, chiar să prospere.

Odată cu industrializarea, noi am început să clătinăm acest echilibru extrem de fragil. Și, ghici ce?! Clima e într-o contiuă schimbare de când e lumea, noi doar am grăbit-o într-o direcție care nu ne este favorabilă. Și, deși suntem într-un punct critic (repet, noi, nu Planeta), sunt mulți oameni care cred că schimbările climatice nu sunt îngrijorătoare, și spun lucruri de genul: „Cum să vorbim despre încălzire globală când abia am depășit una dintre cele mai dure ierni”. Dar, pe același principiu, sunt oameni care nu cred în coronavirus, în forma sferică a Pământului, în UFO-uri (Pentagonul a confirmat recent existența lor), în timp ce Elon Mosk visează să colonizăm Planeta Marte pentru că e aproape sigur că urmează un cataclism în următorul secol, și vrea să salveze specia umană.

Însă, indiferent de credințele noastre personale, atunci când vorbim despre dezastre naturale, nimeni nu e scutit de stres. Fie ca ne-au afectat emoțional incendiile din Siberia și din pădurile amazoniene sau dezastrele mai apropiate de casă, precum apariția recentă a (mini) tornadelor în partea noastră de lume (cauzate de despădurire) sau inundațiile pe care le vedem uneori la știri, trebuie să recunoaștem că acest gen de anxietate, pe care o dezvoltăm cu privire la fenomenele față de care nu avem nici un gen de control, e mai dificil de gestionat. Iar în țările dezvoltate, rapoartele arată că există un număr tot mai mare de persoane care caută tratament pentru anxietatea climatică.

De fapt, sunt mai multe moduri în care suntem cu toții afectați de rapiditatea cu care se schimbă clima, de la formele ușoare de meteosensibilitate și astenii (care sunt mult mai acute atunci când dispare complet un anotimp, spre exemplu) și până la incertitudini, riscuri sau chiar daune propriuzise. Conform unei cercetări publicate de American Psychological Association, există e legătură extrem de strânsă între fenomenele cauzate de schimbările climatice și sănătatea mintală. Spre exemplu, în cadrul unui grup de persoane afectat de Uraganul Katrina, sinuciderile și gândurile suicidale au crescut cu 49%.


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


„Schimbarile climatice și, implicit, dezastrele asociate cu acestea, afectează într-o mulțime de moduri starea noastra psihică. Pierderile și traumele aferente unui dezastru, precum a-ți pierde slujba sau casa în urma unui incendiu sau a unei inundații, a fi deconectat de vecini și de comunitate pot contribui la depresie și anxietate. S-a observat că condițiile climatice extreme au fost asociate cu comportamente agresive și o creștere a violenței domestice. Sunt studii care arată că a fi expus la căldură extremă poate conduce la o utilizare mai accentuată alcoolului ca mod de a gestiona stresul, cât și la o creștere a numărului de  cazuri  de suicid. Întotdeauna nevoia pentru serviciile de sănătate mentală crește în raport cu dezastrele asociate schimbărilor climatice. Cu siguranță, anumite categorii de persoane sunt mai vulnerabile vizavi de potențialul impact al schimbărilor climatice: copiii, cei în vârstă, cei care suferă de anumite afecțiuni, oamenii cu diverse handicapuri, femeile însărcinate sau persoanele care sunt deja diagnosticate cu o tulburare afectivă, cât și cei care au un statut socio- economic mai scăzut.

Totodată, chiar dacă impactul anumitor schimbări climatice nu este unul direct, există studii care arată că gradul de stres la nivelul întregii populații crește odată cu această provocare existențială. Desigur, există deja varii considerente pentru stresul din viețile noastre (spre exemplu, pandemia pe care o traversăm), dar, pentru mulți dintre noi, acesta crește odată cu implicațiile multiple ale schimbărilor climatice.

Cu siguranță stresul, anxietatea, depresia sau tulburarea de stres post traumatic vor crește pe măsură ce aceste schimbări ne afectează sănătatea. Chiar și când nu suntem afectați direct printr-o catastrofă, trebuie să ne gândim la impactul poluării asupra vieții așa cum o știm noi – există astfel un stres global care ne atinge pe toți. Și ne putem simți lipsiți de speranță, sau copleșiți de anumite sentimente specifice doliului și pierderii.

Există o tristețe profundă pe care o acosiem cu pierderea lumii, așa cum o știm. Evenimentele extrem de stresante pentru organism genereaza răspunsul de fugă, luptă sau îngheț, eliberând adrenalină și un hormon de stres – cortizol. Fiecare persoană care a fost expusă la un dezastru natural va experimenta unul din aceste efecte psihologice: tulburarea de stres post traumatic, stresul cronic ce afectează părți din creier responsabile de autocontrol și rațiune, conducând la și mai multe comportamente impulsive și adicții. Trauma de a fi martor la distrugerea propriei case sau pierderea unor oameni dragi cu siguranță implică creșterea nivelurilor de anxietate și depresie. Fiecare adult poate dezvolta stări de îngrijorare excesivă legată de securitate, sau coșmaruri sau să aibă reacții fizice foarte puternice, precum problematici legate de respirație: acestea sunt simptomele clasice din tulburarea de stres post traumatic”, explică Anca Maftei, psihoterapeut.

Deși e o diferență foarte mare între experiența unui eveniment traumatic și starea de anxietate pe care o poți trăi în timp ce stai confortabil pe canapea și te uiți la știri, există o modalitate de a te elibera de acest stres. Niște jurnaliști BBC care și-au analizat răspunsul emoțional pe care îl au atunci când aud despre evenimente legate de schimbările climatice au declarat că se simt mai bine atunci când contribuie, cât de puțin, la încetinirea vitezei cu care se schimbă clima, fie că se referă la reducerea amprentei de carbon sau la acțiuni de voluntariat. Atunci când ești proactiv, simți că preiei controlul vieții tale și reduci gândurile negre la tăcere.

Citește și:

Haosul provocat de COVID-19: cum să-ți protejezi sănătatea mintală

14 celebrități își dezvăluie strategiile de îmbunătățire a echilibrului emoțional

S-ar putea să-ți placă și…

SELF-IMPROVEMENT//

Ce-a fost mai bun în 2019 și ce așteptăm de la 2020

OAMENI THRIVE//

Cum și-a regândit Michael Bublé viața și cariera după boala fiului său

Foto: Sabina Ghiormescu
OAMENI THRIVE//

Gáspár György: ”Cred în iubire și în vindecare”

Thrive Global
Curajul este ca un mușchi. Și știu din proprie experiență că pe măsură ce îl exersezi devine din ce în ce mai ușor să nu te lași copleșit de temeri.

- Arianna Huffington

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.