WELLBEING//

Legătura dintre hrană și fericire

Bazele relației cu mâncarea se pun în copilărie și influențează comportamentul nostru alimentar pe tot parcursul vieții.


În următoarele 4 minute vei afla:

– Cum te pot ajuta prietenii să-ți stăpânești mâncatul compulsiv.
– De ce alimentele bogate în zahăr și grăsimi ne dau senzația de fericire.


“Nu mai plânge, că-ți cumpăr o prăjitură! Dacă ești cuminte, primești o înghețată! Dacă mănânci tot, primești desert!”

De câte ori nu am auzit aceste cuvinte, când eram mici! Bazele relației cu mâncarea se pun în copilărie și ne influențează comportamentul alimentar pe tot parcursul vieții. Suntem învățați de la început că hrana poate fi o recompensă pentru un comportament acceptat/încurajat de către adulți. În adolescență, ea poate deveni cel mai bun prieten, unul care nu te judecă, care îți este la îndemână atunci când restul colegilor nu te acceptă. În astfel de situații, mâncarea devine o pârghie de confort și sprijin când suntem triști, nervoși, stresați, plictisiți, neînțeleși.

Mâncarea devine o sursă de iubire și de fericire

Între emoțiile noastre și obiceiurile alimentare se creează o legătură atât de puternică, încât ajungem să nici nu mai fim conștienți de gestul de a mânca. Dar oare asta este cu adevărat fericirea?

Din păcate nu, nu este. Mâncarea poate însemna hrană, cu sensul de combustibil sau, dimpotrivă, calorii goale; poate însemna distragerea atenției de la lucrurile care ne preocupă sau poate fi un răsfăț. Poate fi una dintre puținele satisfacții pe care le putem controla. Dar mâncarea nu ne poate face fericiți în adevăratul sens al cuvântului.

Și totuși, dacă nu e un izvor de fericire, de ce ne simțim atât de bine când mâncăm, chiar și atunci când nu ne e foame? Și mai ales când mâncăm alimente bogate în zahăr și grăsimi? Pentru că substanțele din acest tip de alimente activează centrul recompensei din creier și stimulează secreția de dopamină, neurotransmițătorul care ne transmite senzația de plăcere pe care o simțim atunci când mâncăm.

Creierul nostru este programat astfel încât să accepte o mare varietate de alimente și texturi, să caute hrană densă caloric, care să ne asigure energie pentru un timp îndelungat. Asta pentru că în vremurile ancestrale, în care perioadele de foamete alternau cu cele în care hrana era accesibilă, această preferință era esențială supraviețuirii. Produsele bogate în zaharuri și grăsimi pe care le avem acum la dispoziție sunt alimente complexe, care răspund în totalitate acestei nevoi, dar și dorinței de a avea un gust bun.

Dacă ne gândim spre exemplu la o felie de pizza, avem textura crocantă a blatului, savoarea brânzei topite, gustul acrișor al sosului de roșii, aroma salamului sau al altui tip de carne folosit. Toate acestea se combină perfect în fiecare mușcătură, iar pizza devine mult mai îmbietoare în comparație cu o salată de roșii cu brânză, la fel cum un bol cu chipsuri va câștiga întotdeauna teren în fața unei farfurii cu felii de mere.

Pentru creierul nostru, alimentele complexe, bogate în zaharuri și grăsimi sunt mult mai atrăgătoare în comparație cu cele simple. Plăcerea este completă, suntem aparent fericiți că am mâncat ceva bun. Însă, indiferent ce am consuma în căutarea fericirii, rezultatul este același: obținem o satisfacție de moment. Emoțiile nu dispar,  ba mai mult, emoțiile negative se adâncesc atunci când încercăm să le păcălim cu lucruri apetisante.

Acest cerc vicios, în care intrăm uneori chiar de mici, este greu de rupt, dar nu imposibil. Avem nevoie de multă muncă cu noi înșine, avem nevoie de curaj ca să ne privim în oglindă și să ne vedem cu adevărat. Să înțelegem că mâncarea este un lucru minunat în viața noastră, dar care nu are puterea de a ne face fericiți sau a ne elibera de stres. Să înțelegem că alegerile alimentare pe care le facem sunt importante și că rolul mâncării este acela de a ne hrăni corpul, nu de a-l obosi, încărca și îmbolnăvi. Avem nevoie să ne reeducăm creierul în ceea ce privește gusturile, dar și emoțiile.

Cum putem să recăpătăm controlul și să lăsăm mâncarea să îndeplinească rolul ei de hrană și nu de pansament emoțional?

Prin gestionarea emoțiilor, prin pași mici efectuați cu răbdare. Și, la fel ca în cazul multor obiceiuri bune pe care ni le însușim cu toții pe parcursul vieții, și în acest caz este nevoie de exercițiu.

Cum învățăm să nu mai căutăm soluții în farfurie:

1. Conștientizează-ți emoțiile

Unul dintre cele mai simple exerciții de conștientizare este „metoda celor 5 minute” și se desfășoară astfel: de fiecare dată când simți dorința (și nu nevoia) de a mânca, impune-ți să aștepți 5 minute, pentru a decide dacă într-adevăr vrei să facem asta. În cele 5 minute, poți să scrii într-un jurnal sau în notes, pe telefon, ceea ce simți în acel moment: tristețe, furie, supărare. Și mai ales, de ce te simți așa. De cele mai multe ori, cele 5 minute ne ajută să mutăm atenția de la dorința de a mânca către cauzele acestei dorințe. Conștientizarea emoțiilor este un exercițiu excelent atunci când dorim să schimbăm obiceiul de a mânca necontrolat, în speranța că aceasta este rezolvarea problemelor cu care ne confruntăm.

2. Gestionează-ți stresul

Stresul este reacția normală a organismului atunci când există o amenințare fizică sau emoțională sau când echilibrul nostru este afectat într-o anumită măsură. Când toate lucrurile sunt în parametri normali, răspunsul la stres ne ajută să fim atenți pentru a putea reacționa. Dar, de la un anumit punct încolo, emoțiile care ne-au ajutat cândva să supraviețuim pot scăpa de sub control și pot deveni nocive, ne pot afecta calitatea vieții și relațiile cu cei din jur. Chiar dacă uneori pare greu să ne păstrăm echilibrul între dorințele noastre, îngrijirea copiilor, muncă, alimentație, odihnă, putem să dezvoltăm rezistență la stres cu ajutorul unor activități plăcute: muzică de relaxare, sport, prezența unui animal de companie, masaj, tehnici de respirație și de meditație, plimbare, yoga, stretching, sex, dans, joaca cu copiii. Cel mai important lucru este să nu ne impunem limite singuri și să ieșim din zona noastră de confort. Din zona lui “nu pot”.

3. Caută sprijin în cadrul unei comunități

Schimbările nu sunt ușoare, nu suntem dotați cu butoane de on și off pentru a înceta/ a iniția un comportament. Nu suntem roboți. Deci trebuie să fim indulgenți cu noi înșine și să ne oferim timp pentru a ne implementa niște obiceiuri alimentare sănătoase. Și să apelăm la susținerea familiei, a prietenilor sau chiar a unor specialiști pentru a reuși să ne schimbăm. Omul nu este o ființă solitară, el este creat să trăiască în societate, astfel, sprijinul comunității te poate ajuta să-ți depășești autolimitările. Dacă familia sau prietenii nu-ți sunt alături, poți căuta ajutorul în grupuri de sprijin, fie online sau în viața reală. Timpul petrecut cu oameni care te înțeleg, care trec prin același schimbări este extrem de important. Dacă această strategie funcționează pentru dependențe, de ce nu ar ajuta și oamenii care-și doresc să trăiască mai sănătos.

4. Reeducă-ți obiceiurile

Drumul spre schimbarea obiceiurilor nu este întotdeauna neted și simplu, după cum nici viața nu este perfectă și previzibilă. Uneori obținem mici victorii, alteori avem momente când dăm înapoi. Toate acestea sunt lecții pentru fiecare dintre noi. Răbdarea, acceptarea, iertarea și iubirea de sine se învață, se reeducă și se exersează în permanență.

Mâncarea are, în mod cert, un mare impact asupra vieții noastre. Ne ajută să ne satisfacem nevoia fizică de hrană, și, de multe ori, și pe cea emoțională. Și așa ajungem să dezvoltăm o relație complicată cu ea. Cu toate acestea, atunci când înțelegem că alinarea emoțiilor nu se găsește în farfurie, facem primii pași către ieșirea din zona noastră de confort și către regăsirea echilibrului. Iar echilibrul înseamnă încredere în noi înșine, înseamnă acceptarea momentelor mai de slăbiciune, înseamnă iubire și respect pentru propriul corp.

Citește și:

Sportul, mai benefic pentru sănătatea mentală decât banii

Cum mi s-a îmbunătățit viața atunci când am început să dorm mai mult

S-ar putea să-ți placă și…

Products and ingredients containing omega 3 acids and dietary fiber, healthy nutrition and acid diet concept
WELLBEING//

Ghidul Thrive: totul despre nutriție

Foto: Sabina Ghiormescu
OAMENI THRIVE//

Gáspár György: ”Cred în iubire și în vindecare”

EFICIENȚĂ//

Burnout: cum să cazi în gol la nesfârșit

Înscrie-te pentru a primi newsletter-ul

Thrive Global
Curajul este ca un mușchi. Și știu din proprie experiență că pe măsură ce îl exersezi devine din ce în ce mai ușor să nu te lași copleșit de temeri.

- Arianna Huffington

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.