SELF-IMPROVEMENT//

Introspecția: cum o practici și cum te ajută să fii mai productiv

Multe dintre răspunsurile pe care le căutăm în jur sunt, de fapt, în interiorul nostru.


În următoarele 5 minute vei afla:

– Ce câștigă mintea când găsește alternative, chiar dacă nu le pui în practică imediat.
– Cum te ajută introspecția să iei deciziile cele mai bune. 


Conectarea cu sine este o etapă esențială atât în viața personală, cât și în viața profesională. Legile după care te ghidezi în carieră și acasă se formează, în esență, de la sine (atât prin propriile valori, cât și prin influența mediului în care trăim). Dar reconectarea conștientă cu sinele ne poate arăta dacă nevoile noastre s-au schimbat sau dacă suntem, de fapt, la curent cu ce avem nevoie ca să pornim un proiect sau o schimbare. 

Pe cât e de simplu de spus, pe atât poate fi de complicat de realizat: suntem prinși în vria sarcinilor cotidiene, care ne conferă rutină și predictibilitate, iar să confunzi rutina cu ceea ce se întâmplă în interior nu este doar simplu, ci și foarte convenabil. În zona de confort, e călduț: ce se întâmplă, însă, cu dorința de a experimenta succesul sau de a ne asuma riscuri cu potențial interesant?

Ce este introspecția?

Să începem cu definiția din DEX: ”Observare și interpretare a propriilor stări și dispoziții mentale și emoționale; autoobservare”. Definiția din 1953 leagă introspecția de apartenența la clasa burgheză: ”Metodă de bază a psihologiei empirice burgheze, constînd din contemplarea internă, din observarea subiectivă a fenomenelor propriei conștiințe; studiu, analiză psihologică bazată pe această metodă. Lungile introspecții, menite să motiveze situațiile, îngreuiază pe alocuri desfășurarea narațiunii”, V. ROM. noiembrie 1953. Și asta ne duce spre premisa inițială: pentru introspecție, trebuie să ieși din rutină, să aloci cu bună știință timp unei activități, să-ți permiți o mică rupere de ritm (posibilă mai degrabă pentru clasa burgheză, cu un stil de viață privilegiat).

Revenind în prezent, introspecția este un instrument care ne permite să avem un tablou de ansamblu al propriei vieți: privim în urmă la evenimentele trecute, cu mintea deschisă, și învățăm despre noi înșine analizând ce reacții am avut în diferite contexte. Putem include succese, eșecuri, modul în care ne stabilim un scop și ce a urmat după ce l-am atins. Cea mai interesantă analiză apare atunci când luăm în calcul atât părțile bune, cât și cele neplăcute. Nu creiona, așadar, un tablou idilic, dar ferește-te și să cazi în capcana unui tablou sumbru. De fapt, fiecare etapă din viața unui om, cu excepția evenimentelor dramatice (moarte, boală etc) sunt alcătuite din bine și greu. 

Poți începe prin a rememora un episod clar definit în timp (de exemplu, momentul când ți-ai schimbat jobul: de ce l-ai ales, care au fost competențele care te-au făcut potrivit, ce provocări ai întâmpinat, în ce măsură au coincis așteptările cu realitate, ce ai făcut bine, ce puteai face diferit).

Ce beneficii aduce introspecția

Există nenumărate beneficii ale introspecției, iar copiii de vârstă mică o practică instinctiv când ne povestesc, seara, ce au făcut peste zi sau când transferă propriile întâmplări în jocuri de rol cu jucăriile preferate. La vârsta adultă, ne ajută să devenim mai concentrați, să punem accent pe evenimentele importante, să descoperim unde putem îmbunătăți felul în care funcționăm și să ne atingem potențialul maxim. Însă vei descoperi și alte beneficii imediate:

1. Se reduce nivelul de stres

Când ne dăm timp să analizăm o situație trecută cu blândețe și cu o minte deschisă, descoperim ce acțiuni sau reacții au fost benefice și care pot fi îmbunătățite. Când descoperim că există în noi flexibilitate și că suntem dispuși să învățăm din propriul trecut, ne pregătim terenul pentru viitor, ne simțim mai siguri pe noi înșine și mai deschiși spre productivitate. Nivelul de stres și nesiguranță se reduce pentru a face loc optimismului și încrederii în forțele proprii. 

2. Crește nivelul de creativitate

Introspecția ne permite să privim situațiile trecute dintr-o perspectivă nouă, proaspătă. Vei descoperi soluții creative la care, poate, în momentul respectiv nu te-ai gândit, dar pe care le poți pune în practică în viitor. 

3. Avem relații mai bune cu cei din jur

Reactivitatea este cel mai mare dușman al relațiilor echilibrate, fie că vorbim despre colegi, membrii ai familiei, prieteni ori colaboratori. Când privești o relație retrospectiv, îți dai șansa să observi lucrurile cu un ochi mai obiectiv și să afli ce ai putea face mai bine data viitoare, cum poți îmbunătăți colaborarea pentru o atitudine deschisă și productivă. 


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


4. Iei deciziile potrivite

Cele mai multe decizii se fac sub presiunea timpului. Ritmul alert în care lucrăm și trăim nu ne permite să alocăm suficient timp pentru a lua decizii de care să fim 100% siguri, iar oboseala decizională transformă privilegiul unei alegeri într-o corvoadă suplimentară. Când practici introspecția, vei supune, instinctiv, deciziile acestui proces și vei antrena creierul să analizeze situația actuală ținând cont de experiențele trecute.

5. Creează oportunități de creștere 

Practicarea introspecției este o metodă eficientă prin care te poți dezvolta atât pe plan personal, cât și profesional. Chiar dacă pare dureros să rememorezi momentele de insucces sau pierdere din trecut, analiza conștientă a lanțului de decizii, reacții și acțiuni care au dus la respectivul rezultat îți dă toate șansele ca, data viitoare, să corectezi, să îmbunătățești și să crești bazându-te pe propria experiență. În definitiv, eșecul și insuccesul sunt cele mai importante lecții personale dacă le scoatem din paradigma evenimentelor negative și le permitem să devină oportunități de creștere. 

Alina Boroș, psihoterapeut, ne pune la dispoziție micropașii care fac din introspecție un instrument simplu de folosit în viața de zi cu zi.

1. Creează un context/spațiu pentru introspecție.

La început, este util să creezi un context, un spațiu special pentru acest proces cu tine. Cu cât exersezi mai mult, cu atât o să fie mai ușor să practici introspecția, oricând simți să porți un dialog cu tine, să te liniștești, să iei o decizie. Pregătește-ți un carnețel pentru a nota sau telefonul pentru a înregistra. 

2. Fă exerciții de respirație!

După ce creezi spațiul exterior, este important să-l creezi și pe cel interior. Introspecția este un proces de autoanaliză, cu tine și despre tine, și este foarte important să faci asta după ce reușești să te detașezi de tumultul exterior. Centrează-te pe respirație, observă mintea critică, acceptă că este acolo, dar pune-o în umbră, apoi concentrează-te pe senzațiile din corpul tău, la felul în care respiri, la bătăile inimii.

3. Notează sau înregistrează.

Setează obiectivul introspecției tale. Ce vrei să afli? Scrie sau înregistrează întrebările și primele răspunsuri care-ți trec prin minte. Fără a analiza, doar lasă-le să vină. Fii atent și la senzațiile din corp, asociate atât cu întrebările, cât și cu răspunsurile.

4. Fii sincer cu tine!

Amintește-ți că este procesul tău, nimeni nu o să afle conținutul, dacă tu nu-ți dorești asta. Alegând să fii sincer cu tine, îți oferi oportunitatea de a te descoperi, de a înțelege de ce reacționezi într-un anumit mod, de ce simți ce simți în anumite situații sau în relație cu anumiți oameni, care sunt fricile și care sunt resursele tale. Vei înțelege că singurul control pe care îl ai este asupra ta.

5. Descoperă ce te bucură, ce te împlinește!

Analizează răspunsurile date de mintea ta. Te poți folosi de întrebări de tipul: ”De ce este important pentru mine?”, ”Ce vreau să obțin?”, ”Este ce-mi doresc eu sau urmez voia altcuiva?”. Fii atent la senzațiile din corp: este liniște, calm, relaxare sau sesizezi o tensiune pe undeva, poate bătăi mai alerte ale inimii, tendința de a renunța? Dacă corpul tău este calm, înseamnă că este în acord cu tine, dacă observi o tensiune, întreabă-te ce se întâmplă cu tine. 

6. Fii blând cu tine!

Învață să ai răbdare, introspecția, ca orice alt proces, are nevoie de timp pentru a fi din ce în ce mai eficientă, mai profundă, mai autentică.

Dacă descoperi comportamente, tipare metale pe care vrei să le schimbi, notează-ți măcar două variante alternative comportamentului manifest sau tiparului tău de gândire. Chiar dacă nu vei reuși să le pui în practică imediat și/sau nu o să-ți iasă de fiecare dată, mintea ta știe că are alternative și, la un moment dat, se vor produce noi legături neuronale, care vor facilita schimbarea. Consecvența, exercițiul, sinceritatea, dorința autentică de schimbare, de dezvoltare vor crea oportunitatea de a trăi viața în acord cu propriile nevoi, vom învăța să ne stabilim obiective realiste, ne vor dezvolta creativitatea, ne vor îmbunătăți relația cu noi și ceilalți.

Citește și:

Provocarea de a fi empatic în vremurile noastre: cum e când simți prea mult?

Sunt timidă și nu mă tratez: de ce a fi introvertit nu este un defect

S-ar putea să-ți placă și…

SELF-IMPROVEMENT//

Despre viață, psihic, moarte, sinucidere – între mituri și realitate

SELF-IMPROVEMENT//

Care e secretul tău pentru o viață mai bună? 10 psihologi au răspuns

EFICIENȚĂ//

Nevoia de rutină: de ce este vitală creierului uman

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.