SELF-IMPROVEMENT//

Intențiile pozitive: pavează doar drumul spre iad?

Cum poți ajunge la destinație pe un drum mai sănătos și mai potrivit scopurilor tale reale.


În următoarele 5 minute vei afla:

– De ce există o intenție pozitivă chiar și în spatele unui comportament violent.
– De ce să nu te grăbești să te judeci sau să-i judeci pe alții.


Programarea neuro-lingvistică (NLP) este un domeniu de sine stătător, nesubordonat altui domeniu și care nici nu-și propune să substituie beneficiile unui alt domeniu. Personal, am ales să descopăr NLP-ul pentru a înțelege mai profund legătura fascinantă dintre cuvinte, setări mentale și mintea umană, în general. 

Am primit, în urma acestei formări, un dar nesperat: mai multe unelte care mi-au mărit gradul de reziliență în viața de zi cu zi. Ca să definesc mai limpede cum stă treaba în cazul experienței mele personale: NLP-ul mi-a oferit unelte eficiente pentru o mai bună înțelegere a comunicării, atât interpersonale, cât și intrapersonale. De asemenea, am înțeles mai multe despre mine însămi și despre reacțiile mele în fața unor provocări cărora nu știam cum să le fac față, fără să merg, însă, în profunzimea unor trăiri care țin de zone profunde și grave (cum ar fi trauma). Hai să zicem că, pentru mine, NLP-ul este o modalitate de a funcționa mai bine și mai coerent atât în relație cu ceilalți, cât și în relație cu propriile convingeri și valori. 

Co-fondatorii NLP-ului sunt dr. Richard Bandler și dr. John Grinder care, alături de co-dezvoltatorii Robert Dilts și Steve Andreas, au trasat premisele și principiile NLP. Ar fi, însă, nedrept să nu amintesc de contribuția psihiatrului Milton H. Erickson, a psihoterapeutei Virginia Satir sau de părintele terapiei Gestalt, Fritz Perls în trasarea modelelor programării neuro-lingvistice. 

Cel mai simpatic atribut al exercițiilor sau practicilor NLP rămâne, din punctul meu de vedere, gradul înalt de aplicabilitate practică a acestora. Și câteva revelații care însoțesc înțelegerea naturii alegerilor pe care le facem. M-a fascinat în mod deosebit principiul care explică buna intenție care stă la baza oricărui comportament uman, după cum explică și psihoterapeutul Gabriela Maalouf: ”Îmi place la NLP, și este și o tehnică pe care o folosesc în cabinet, faptul că ne permite să spargem imaginea de ansamblu în imagini de detalii. 

Este o procedură care mă ajută să-i determin pe oameni să conștientizeze că, la nivel inconștient, intenția a fost mereu pozitivă. În cabinet vin oameni convinși că sunt răi și că nu mai există nicio speranță. Au învățat, în copilărie, că sunt obraznici, apoi răi mai târziu. Și nu reușesc să iasă din scenariul ăsta de viață. Cred cu tărie că ei se hrănesc cu rău, făcând rău, atât de pedepsiți au fost de-a lungul timpului. Atunci când sparg imaginea de ansamblu, realizează că tânjesc după starea de bine și intenția care ne determină să acționăm este întotdeauna pozitivă, în special pentru noi. Chiar și atunci când afirmăm că facem lucruri pentru binele și fericirea altcuiva (a copilului sau a partenerului de viață), spărgând imaginea de ansamblu tot la noi ajungem. Ne validăm nevoia de a fi apreciați, onorați, importanți și multe altele. 

Plecând de aici, putem identifica mereu care este nevoia noastră, ce intenție pozitivă ne transmite subconștientul nostru pentru a satisface nevoia respectivă și, astfel, putem alege mereu variantă bună de a obține starea de bine. Dar, evident, în cazul persoanelor care au comportamente indezirabile, pentru a-și atinge starea de bine este nevoie de muncă terapeutică. Ce nu folosește nimănui? Pedeapsa! Ea doar întărește scenarii de viață, fără rezultate pe termen lung”.

Drumul spre oriunde e pavat cu bune intenții

Una dintre axiomele sau premisele fundamentale din NLP este următoarea: La un nivel profund/înalt, toate comportamentele au o intenție pozitivă. 

Revenind cu picioarele pe pământ, să zicem că suntem într-un parc și observăm cum un părinte își lovește copilul. Ai putea spune că este excepția care confirmă regula: un părinte care-și lovește copilul nu poate să aibă intenții bune. Și totuși, dacă pătrundem mai asumat în scenă, ne putem imagina scenarii care explică buna intenție din spatele acestui comportament. Să zicem că micuțul a sărit în fața unei biciclete care circula cu viteză. Buna intenție este cea de a convinge copilul să nu se mai expună unei situații periculoase. Ori să zicem că același copil a lovit un amic la locul de joacă, iar părintele este terifiat de ideea că, atâta timp cât copilul său are un comportament violent, va fi singur (și cine poate ști ce triggeri activează spectrul singurătății sau al izolării în mintea adultului). Buna intenție: învăț copilul să fie sociabil ca să nu sufere de singurătate așa cum am suferit eu, în copilărie. 

Chiar și în spatele comportamentului unui criminal există o intenție pozitivă. Oricât de șocant ar suna, acțiunea acestuia are ca scop esențial satisfacerea unei nevoi, a unei dorințe pozitive (un tâlhar dorește bani pentru a-și împlini nevoi și pentru a fi, în esență, fericit sau în siguranță).

Bunele intenții stau și în spatele unor comportamente pe care le acceptăm social, chiar dacă știm că sunt nocive. Niciun fumător nu fumează cu intenția de a face cancer pulmonar sau de a-și deranja comesenii. Fumează pentru că intenția sa este să se liniștească, să se relaxeze sau să aparțină unui grup. De exemplu, cel al colegilor fumători care par să se bucure de mai multe pauze și, implicit, de mai multă socializare. 

Cu ce ne ajută stabilirea bunelor intenții 

Când aflăm care este intenția pozitivă din spatele unui comportament (în special indezirabil), facem primul pas spre o schimbare în bine. Dacă, de exemplu, continuăm exemplul supărător al părintelui care-și lovește copilul pentru că acesta, la rândul său, a lovit un alt copil la locul de joacă, putem descoperi că:

– există o teamă legată de izolare sau singurătate;

– părintele nu dorește ca propriul copil să treacă prin această experiența dureroasă a izolării;

– părintele dorește să se asigure că a predat lecția comportamentului dezirabil (nu lovim, nu agresăm);

părintele vrea să-și știe copilul fericit.

Oare dacă l-ai opri atunci, pe loc, în parc, să-l întrebi de ce-și lovește sau bruschează copilul, ar răspunde: pentru că vreau să fie fericit? Puțin probabil. Când suntem puși față în față cu un propriul comportament neplăcut, indezirabil sau inacceptabil, ne blocăm sau intrăm în ofensivă. Dar dacă acesta se va întreba ce-a fost în capul lui, va face cel mai important pas spre găsirea unei soluții reale care să-l apropie de intenția pozitivă.

Dacă știu care este scopul meu profund, pot găsi alte variante să-l ating. În cazul acestui părinte, comportamentul sănătos care-l va duce la destinația aleasă va fi: mai multe ocazii de socializare pentru copil, o discuție reală despre ce l-a motivat pe copil să lovească, acceptarea faptului că, uneori, copiii au nevoie de timp să învețe să-și țină în frâu pornirile. Și, mai ales, propriul exemplu: dacă eu îmi lovesc copilul, cum pot să-l învăț empatia și cum ar putea frica de un adult din cercul său de încredere să-l facă mai atent la sentimentele celor din jur? Fiecare persoană are propria sa rețetă pentru a ajunge la satisfacerea bunei intenții prin metode care funcționează pentru sine. 

În cazul fumatului, odată ce identificăm intenția pozitivă (relaxare, apartenență) ne putem reobișnui mintea să simtă aceleași recompense într-un mod mai puțin nociv (în loc de țigară, o gumă de mestecat. În loc de țigară cu colegii, un pahar de apă rece băut afară, cu colegii fumători). Pare ușor de zis și greu de făcut? Chiar așa este. Însă orice maraton începe cu un prim pas, iar acesta ar putea fi primul pas spre lăsatul de fumat.

Micropașii care te apropie de scopul tău

1. Aplică șir-ul ”de ce”-urilor

Te sfătuiesc să alegi un comportament personal care îți dă de furcă și să-l notezi pe o foaie de hârtie, cu pixul. Apoi, întreabă-te DE CE recurgi la acesta și continuă seria ”de ce”-urilor până când identifici intenția pozitivă. 

De exemplu: ”Mă culc târziu și nu dorm suficient”, ”De ce?”, ”Pentru că mă uit la seriale”, ”De ce?”, ”Pentru că vreau mai mult timp pentru mine”, ”De ce?”, ”Pentru că-mi place să petrec timp cu familia/ să trăiesc și pentru mine”, ”De ce?”, ”Pentru că am nevoie de conectare sau deconectare” și așa mai departe. 


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


2. Găsește alternative mai sănătoase

Dacă pornim de la premisa că ai mai multă nevoie de timp liber, identifică momentele când pierzi timp făcând lucruri care nu-ți satisfac nevoile reale de conectare sau deconectare. De exemplu, prea mult timp petrecut pe rețelele de socializare sau prin magazine online, fără să cauți, de fapt, ceva anume. Cum ți-ai putea organiza timpul mai bine, astfel încât să ai mai mult timp de petrecut cu cei dragi sau cu tine însuți/însăți, inclusiv pentru odihnă?

3. Asigură-te că soluțiile sunt ”ecologice”

Nicio rețetă nu este universal valabilă, așa că va trebui să măsori ingredientele astfel încât rezultatul să ți se potrivească real și să poată fi integrat în viața și prioritățile tale. Păstrează ceea ce contează cu adevărat pentru tine și elimină surplusul de care te poți lipsi. Întreabă-te dacă soluția poate fi aplicată pe termen lung. Dacă îți face plăcere să petreci timp pe Facebook și primul gând este să renunți complet la a da scroll pe wall-ul tău, probabil îți va lipsi și vei reveni la vechile obiceiuri. Caută soluții care nu induc ideea de renunțare, ci de câștig: „îmi fac cadou timpul pe care-l petreceam prin magazine online”, de exemplu.

4. Ai răbdare cu tine!

Din fericire, neuroplasticitatea ne permite să învățăm creierul să-și formeze noi obiceiuri. Perioada necesară variază de la om la om, însă așteaptă-te la rezultate după circa trei, patru săptămâni. Până atunci, de fiecare dată când eviți comportamentul indezirabil, fă-o conștient, asumat și oferă-ți mici recompense (de exemplu, un minut de respirat conștient), amintindu-ți că ești pe cale să obții ceea ce-ți dorești într-un mod sănătos.

5. Leagă rezultatul pozitiv de schimbare

Când dormi mai mult și mai bine pentru că nu ai dat play încă unui episod din serialul tău preferat, te trezești cu forțe proaspete. Bucură-te de o nouă zi și amintește-ți de recunoștință: faptul că te-ai odihnit ți se datorează! Este ceea ce ai obținut în urma unui efort personal care ți-a adus beneficiul unei minți odihnite fără să renunți la ceea ce conta pentru tine (conectare cu cei dragi sau deconectare de grijile zilei, în exemplu nostru).

Gabriela Maalouf este psiholog și psihoterapeut, primul practician NLP din România, mamă a doi copii, creatoare a unor jocuri terapeutice, pe care ți le recomandăm în această perioadă, și pe care Gabriela le filmează alături de copiii ei. O puteți găsi pe http://gabrielamaalouf.ro/.

Citește și:

Cum m-am vindecat de anxietate în 6 pași

11 lucruri uimitoare pe care nu le știai despre creierul tău

S-ar putea să-ți placă și…

EFICIENȚĂ//

Avantajele programului de lucru flexibil pentru părinți

WELLBEING//

Somnul de calitate, obligatoriu pentru sportivii de performanță! Și pentru tine!

SELF-IMPROVEMENT//

Folosește zilnic afirmațiile pozitive pentru a-ți îmbunătăți calitatea vieții

Înscrie-te pentru a primi newsletter-ul

Thrive Global
Curajul este ca un mușchi. Și știu din proprie experiență că pe măsură ce îl exersezi devine din ce în ce mai ușor să nu te lași copleșit de temeri.

- Arianna Huffington

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.