SELF-IMPROVEMENT//

Ești dependent de muncă? 4 strategii pentru a depăși această dependență

Dacă ai tendința să-ți iei munca de la serviciu acasă, dă o șansă acestor strategii.


În următoarele 5 minute vei afla:

– Care este legătura dintre dependența de muncă și perfecționism.
– Care este cel mai eficient remediu pentru autocritică. 


Dependența de muncă ar putea fi singura dependență pe care o admitem de bună voie cu o urmă de mândrie. La urma urmelor, munca este o parte importantă a identității tale, iar ideea de a fi muncitor este, în general, considerată o virtute. Dar există mare o diferență între a munci mult și a fi dependent de muncă. 

Munca asiduă este, de obicei, motivată de dorința de a îndeplini o obligație sau de a atinge un scop personal. Dar rădăcinile dependenței de muncă sunt mai întunecate. Asemenea multor alte comportamente, dependența de muncă își are adesea rădăcinile în încercarea de a scăpa de gândurile autocritice persistente – mesaje dureroase de genul: ”nu sunt îndeajuns de bun(ă)”, ”sunt un ratat(ă)” sau ”nu merit să fiu fericit(ă)”. 

Atunci când muncim frecvent în timpul weekend-urilor, când ne verificăm în mod constant telefoanele, când refuzăm să delegăm sarcinile, când suntem obsedați de lista cu priorități, ne fixăm pe perfecțiune sau insistăm să facem fiecare oră ”productivă”, evităm să ne confruntăm cu acele credințe dureroase, adânc înrădăcinate adesea despre noi înșine. Dar ne limităm și potențialul de a ne crea o viață mai fericită, mai împlinită. Pentru că dependența de muncă nu numai că ne potențează gândurile autocritice; ea ne subminează sănătatea fizică și mentală, ne afectează relațiile și ne oprește din propria dezvoltare. 

Așadar, cum putem scăpa din caruselul muncii care nu se oprește niciodată? Una dintre cele mai surprinzătoare, dar eficiente căi este meditația. Meditația – introdusă de Buddha drept o cale spre iluminarea sprituală acum mai bine de 2.500 de ani – ne învață cum să ne hrănim starea de bine și să alungăm gândurile care ne sabotează și care ne alimentează dependența de muncă. 

Iată 4 metode ușoare pentru a începe. 

1. Concentrează-te pe prezent!  

Dependența de muncă are legătură cu următorul deadline, cu următorul target, cu următorul punct de pe omniprezenta lista cu to-do. Asemenea unui joc video, imediat ce finalizezi o sarcină, altele cinci apar imediat în locul ei. Jonglezi cu atâtea lucruri deodată încât de-abia mai ai timp să respiri, dar asta este exact ceea ce trebuie să faci. Să-ți îndrepți atenția spre propria respirație este calea străveche, conștientă de a încetini și de a-ți îndrepta atenția spre prezent. 

Pur și simplu ia pauze de-a lungul unei zile, pentru a inspira pe nas și a expira pe gură timp de trei cicluri complete. Atunci când ieșim din rutină măcar pentru puțin timp, mintea noastră are ocazia de a se reseta. Obținem o perspectivă mai bună asupra a locului unde ne aflăm și asupra a ceea ce facem. Și începem să facem loc în cap pentru a examina problemele cu adevărat importante: ce este important pentru noi, ce anume prețuim și cum dorim să ne trăim viața. 


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


2. Fii conștient de propriile gânduri!

Cercetătorii estimează că avem aproximativ 50.000 gânduri de-a lungul unei zile. Multe sunt subconștiente și majoritatea sunt repetitive – adică tindem să ne spunem nouă înșine aceleași lucruri iar și iar. Cu alte cuvinte, chiar dacă nu suntem conștienți de influența lor, gândurile noastre au un impact uriaș asupra calității vieții noastre. Un tipar obișnuit al gândurilor autocritice este în mod constant legat de ”dificultăți funcționale, o satisfacție mai mică și wellbeing și forme variate de dificultăți patologice, cum ar fi depresia, anxietatea și sindroamele obsesiv-compulsive (inclusiv dependența de muncă)”, conform unui articol publicat în Buletinul de Personalitate și Psihologie Socială. 

Primul pas în schimbarea scenariului este să devii conștient de gândurile tale. În calitate de profesor de meditație, Joseph Goldstein spune: ”De fiecare dată când devenim conștienți de un gând, spre deosebire de a fi pierdut în gânduri, experimentăm acea deschidere a minții”. Conștientizarea lucrurilor dureroase pe care ni le spunem nouă înșine ne permite să alegem un punct de vedere mai îngăduitor, mai plin de compasiune. 

3. Înlocuiește autocritica cu autocompătimirea!

Multe persoane dependente de muncă au căzut pradă ideii că nu putem fi demni de iubire și fericire până când nu atingem perfecțiunea. Desigur, perfecțiunea umană nu este posibilă. Cu toții facem greșeli, cu toții facem lucruri de care nu suntem mândri și toți ne confruntăm cu eșecuri și îndoială de sine din când în când. În loc să acceptăm acest adevăr, mulți dintre noi ne judecăm dur atunci când eșuăm. 

Dar gândurile autocritice nu fac nimic pentru a ne ajuta să rezolvăm problemele sau să realizăm schimbările pe care dorim să le facem. În loc de asta, autocritica ne ține prinși într-o buclă nesfârșită a mesajelor negative și a comportamentelor autodistructive. Remediul conștient este să practicăm autocompasiunea – să învățăm să ne acceptăm și să ne iubim pe noi înșine exat așa cum suntem. Da, mai sunt lucruri pe care trebuie încă să le învățăm. Dar imperfecțiunile noastre umane inevitabile nu ne diminuează în niciun fel valoarea și abilitatea de a ne atinge potențialul. 

4. Îmbrățișează o practică spirituală!

Trăim într-o societate care pune mare accent pe ocuparea timpului. Este ca și cum aceasta ar fi măsura supremă a valorii noastre. Cu toate acestea, în goana noastră frenetică de a rezolva lucrurile, trecem cu vederea cea mai importantă sarcină dintre toate: hrănirea bunăstării noastre spirituale. Însă, noi, oamenii, avem o nevoie înnăscută de a a ne conecta la ceva mai măreț decât noi. Iar această conexiune înflorește doar atunci când învățăm să încetinim. 

Foarte multe persoane dependente de muncă se tem de liniște, pe care noi o luăm drept ceva lipsit de substanță. Prin intermediul meditației, începem să vedem că acea liniște nu este golită de sens. Fără îndoială, este sursa celei mai adânci înțelepciuni ale noastre. Atunci când învățăm să rămânem în liniștea noastră interioară, începem să auzim ceea ce ea trebuie să ne învețe.  Descoperim că suntem mai mult decât realizările noastre, munca noastră sau suma bunurilor noastre. Suntem o parte integrantă a acestui mare mister al vieții. Prin dezvoltarea unei practici spirituale în orice este important pentru noi – cum ar fi să petrecem timp în natură, să ne rugăm sau să medităm, să scriem într-un jurnal sau să avem alte obiceiuri creative – învățăm să ne ascultăm vocea interioară. Iar prin renunțarea la acea căutare nesfârșită a reușitei, suntem liberi să ne descoperim interesele, valorile și scopul care dă un sens real și durabil vieții noastre. 

Citește și:

Adicția și rănile emoționale

Cum m-am vindecat de perfecționism

S-ar putea să-ți placă și…

EFICIENȚĂ//

Ești dependent de muncă? Iată cum îți dai seama!

SELF-IMPROVEMENT//

Shopping impulsiv: ce se află în spatele acestui tip de dependență

EFICIENȚĂ//

3 sfaturi pentru momentele când simți că nu mai poți la actualul loc de muncă

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.