OAMENI THRIVE//

Dr. Adrian Marinescu, medic specialist la Institutul M. Balș: „În acest moment, trebuie să sărbătorim Paștele în suflet!”

Toți ne întrebăm dacă trebuie să ne dezinfectăm cumpărăturile, la ce ne putem aștepta după vârful pandemiei și ce să facem de Paște.


În următoarele 5 minute vei afla:

– Care sunt cele mai recente teorii legate de transmiterea COVID-19.
– Cum este cel mai indicat să-ți petreci Sărbătorile Pascale în timpul pandemiei.


Cadrele medicale sunt, în special în vremuri de pandemie, eroii care sperăm să ne salveze în cazul în care ajungem o statistică. Însă, mai mult ca niciodată, avem nevoie de ei și să ne ajute să navigăm printre zecile de știri alarmiste sau false, și să ne indice modurile în care putem să împiedicăm îmbolnăvirea, atât a noastră, cât și a celor dragi. Dar mai ales acum, în prag de Sărbătoare, când poate suntem extrem de tentați să încălcăm regulile, avem nevoie de medici să ne ofere speranță. 

Dr. Adrian Marinescu, medic specialist boli infecțioase la Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș, a răspuns pentru Thrive Global unor întrebări despre coronavirus care ne preocupă pe toți, precum „ce presupune vârful pandemiei” sau „dacă virusul se transmite prin aer”. Dar am aflat și ce crede medicul despre teoriile conspirației, dacă își dezinfectează cumpărăturile, dacă s-a izolat de părinți și cum își va petrece noaptea de Înviere.

Thrive Global: Cum veți petrece acest Paște?

Dr. Adrian Marinescu: În noaptea de Înviere, cu siguranță voi fi la spital, pentru că sunt de gardă și sper că va fi o gardă cu puține cazuri severe: este ceea ce-mi doresc de la acest Paște. În rest, lucrurile se vor desfășura tot în condiții de pandemie: în acest moment, trebuie să sărbătorim Paștele în suflet. Partea de socializare o putem amâna pentru 2021. Știam de câteva săptămâni că aceste Sărbători vor fi altfel, deci trebuie să evităm contactele fizice, pentru că e un Paște în condiții de război. Dacă nu vom renunța la ele, o să crească numărul de îmbolnăviri, asta pentru că oricum suntem într-o curbă ascendentă și, implicit, vor fi și forme severe, se va ajunge și la deces în unele cazuri, motiv pentru care n-ar trebui să fie relaxare, mai ales în timpul Sărbătorilor Pascale. Riscul rămâne, mai ales acum, când există o transmitere comunitară.

TG: Care sunt cele mai recente teorii legate de transmiterea virusului?

Dr. A.M.: Sunt mai multe teorii și studii în desfășurare, dar în principiu e așa: transmiterea se face prin intermediul secrețiilor respiratorii. Asta înseamnă că, pentru a transmite, e nevoie de un contact nemijlocit cu persoana de lângă și de o expunere suficient de lungă în raport cu persoana bolnavă (adică nu e vorba doar despre câteva secunde). Dacă persoana infectată este și simptomatică, riscul crește. În plus, și suprafețele pot fi contaminate. Discuția că virusul s-ar transmite prin aer e încă la nivel de ipoteză, pentru că totuși se spune că virusul stă un interval de timp, poate chiar 30 de minute și în aer, în așa fel încât, teoretic, ar putea să se transmită, dar riscul este limitat.

TG: Cum vă dezinfectați cumpărăturile?

Dr. A.M.: Iau aceleași măsuri pe care trebuie să le luăm toți. Până la urmă, dezinfecția sau măsurile de precauție se iau din momentul în care intrăm în casă, când hainele și încălțămintea ar trebui să rămână la ușă. Ar fi bine să dezinfectăm tălpile încălțărilor, pentru că ele pot fi contaminate. Trebuie să dezinfectăm și să ne spălăm pe mâini frecvent, pentru că, până la urmă, așa se face transmiterea. Despre dezinfectarea cumpărăturilor, e destul de greu să o facem pentru toate, adică, e greu de crezut că un ambalaj poate fi atât de bine dezinfectat. Cred că, mai degrabă, ar trebui să ne concentrăm pe ceea ce înseamnă conținut și să aruncăm ambalejele cât se poate de repede, apoi să ne spălăm pe mâini, înainte să ne așezăm la masă. Dacă mâinile sunt curate, și riscul de transmitere e foarte mic, pentru că virusul nu are cum să fie într-o cantitate mare pe un ambalaj, și nu se transmite pe cale digestivă, din câte știm. 

TG: În momentul în care a izbucnit epidemia, în China, ați bănuit ce ne va aștepta?

Dr. A.M.: Cu siguranță, nimeni nu a știut ce ne așteaptă. Și asta pentru că au fost și alte infecții, cum a fost infecția cu SARS 1, și alte situații care nu au avut această anvergură. Fenomenul a cuprins întreg globul, iar acest lucru nu putea fi prevăzut de către nimeni. Ce este adevărat e că după ce lucrurile s-au extins în China, era destul de previzibil că vom avea infectări și-n Europa. Și probabil aici vorbim de o latență, adică de o perioadă de timp când noi toți, la nivelul Europei, am fi putut să acționăm mai repede. Avantajul României e că lucrurile s-au întâmplat ceva mai târziu, și am avut ceva timp la îndemână, motiv pentru care am luat măsurile ceva mai repede decât alte țări, precum Italia. Chiar dacă se spune că testarea nu e suficientă și că lucrurile nu sunt rezolvate, n-am avut o creștere exponențială a numărului de cazuri. Lucrurile sunt echilibrate și fenomenul coronavirus în România se defășoară între niște limite rezonabile. Și sper să rămână așa. Putem să considerăm că stăm destul de bine, însă lucrurile nu pot fi împărțite în alb și negru: mai avem încă de luptat cu virusul, e o lună grea de acum încolo, cu un număr mare de îmbolnăviri, cu diverse lucruri care se pot întâmpla, iar evoluția poate fi imprevizibilă.

Totuși, dacă nu există derapaje și cu ocazia sărbătorilor pascale nu se întâmplă niște lucruri deosebite, totul ar trebui să meargă în continuare pe același trend, un trend echilibrat l-aș numi.

TG: Când estimați că vom atinge vârful pandemiei?

Dr. A.M.: Undeva în prima parte a lunii mai. Doar că vârful nu trebuie văzut ca o singură zi: va fi un platou, adică va fi un interval probabil de o săptămână, când vom avea un număr maxim de îmbolnăviri. Din acel moment, scăderea va fi treptată, Apoi vom intra într-o nouă etapă: etapa de conviețuire cu virusul. Depinde doar de noi să fie o conviețuire armonioasă. Adică, dacă măsurile restrictive de izolare socială vor fi ridicate (poate nu pentru toată lumea, asta rămâne de văzut), noi ceilalți vom putea să ne desfășurăm viața într-un ritm normal, însă tot vom avea măsuri clare de prevenție. Adică, regulile de igienă vor fi la fel respectate, vom purta mască, atunci când avem contact cu alte persoane, mănuși când este cazul, vom vorbi de distanțare socială. Și asta chiar se poate face, indiferent că mergem la supermarket sau în farmacie. Ceea ce facem acum, în situații de strictă necesitate, o vom face zi de zi. Pentru persoanele în vârstă, care clar prezintă un risc mai mare de a dezvolta forme severe ale bolii, se discută ca această izolare socială să fie prelungită pentru un interval de timp care ține de evoluția ulterioară.

TG: Ce credeți despre abordarea Suediei asupra pandemiei, care este mult mai relaxată?

Dr. A.M.: Nu e doar Suedia, sunt și alte țări care au avut o abordare relaxată… Imunizarea naturală presupune un număr mare de îmbolnăviri. Din acest număr de cazuri, o parte vor fi severe, într-un anumit procent. Asta înseamnă că va fi o presiune mare asupra sistemului medical într-un interval scurt de timp. Ca să vedem că așa se întâmplă, putem observa situația din Marea Britanie, din SUA sau din Olanda, unde sunt foarte multe cazuri, deși sistemele medicale sunt bine puse la punct și cu posibilități mari. Cu toate astea, ele sunt depășite. Așa s-a întâmplat și în nordul Italiei, unde nu a fost vorba de relaxare, așa au decurs lucrurile, dar ofer un exemplu despre ce se întâmplă când sunt multe cazuri severe într-un interval scurt de timp. Presiunea e atât de mare, încât cazurile devin greu de gestionat.

TG: Ce credeți despre imunizarea la COVID 19?

Dr. A.M.: În mod normal, dacă am avut o boală, ar trebui să avem anticorpii protectori: aceasta e imunizarea naturală. Numai că, se pare că la coronavirus, lucrurile nu sunt chiar 100% așa, și că există un procent (rămâne de văzut cât de mare) de persoane care, deși s-au confruntat cu virusul, nu vor avea anticorpii protectori. Ceea ce înseamnă că ei se vor putea infecta din nou, atunci când vor veni în contact cu alte persoane pozitive. Asta e de discutat încă. Imunizarea se va face prin vaccin, atunci când îl vom avea, sau trecând prin boală. Doar că a doua variantă e riscantă, pentru că nu știi cum să faci în așa fel încât sistemul medical să nu fie depășit.

TG: Se testează mai multe medicamente și vaccinuri pentru a lupta cu virusul. Care este scenariul ideal de tratare a coronavirus?

Dr. A.M.: Într-un scenariu ideal, avem nevoie atât de vaccin, cât și de medicament. Vaccinul trebuie să fie eficient și este clar că, în momentul în care într-un colț din lumea asta va fi acreditat acest vaccin, el va fi folosit în mod unitar pe tot globul. La fel, dacă va fi un medicament miraculos cu o eficiență mare, el va fi folosit la scară largă. Deocamdată nu avem niciuna dintre cele două variante, așa că trebuie să ne descurcăm cu ce avem și să păstrăm aceste măsuri restrictive, care să împiedice îmbolnăvirea.

TG: Totuși, credeți că se vor aduce modificări protocolului actual de tratament? E foarte controversat tratamentul cu hidroxiclorochină.

Dr. A.M.: Hidroxiclorochina are două variante: este și antiviral, folosit în infecția cu HIV (sunt câteva scheme de tratament) și există și o variantă de hidroxiclorochina (nu e denumirea comercială), care e folosită ca antiinflamator în momentul în care pacientul are o afectare pulmonară, deoarece are rolul de a împiedica edemul de la nivelul plămânilor în așa fel încât să nu apară o formă severă, sau să reducă posibilitatea de apariție a complicațiilor respiratorii. 

TG: Ce credeți despre teoriile conspirației care susțin că virusul e manipulat genetic, în mod intenționat?

Dr. A.M.: Nu există nici o dovadă palpabilă care să susțină această idee, aceste teorii despre care vorbim de luni de zile nu au nici un argument științific și, de altfel, cum au evoluat lucrurile, felul în care s-au derulat etapele de până acum, discuțiile legate de structura virusului: toate infirmă teoriile conspirației și arată că lucrurile astea s-au întâmplat în mod natural. Ce aș spune însă e că această situație se repetă deja în China, dacă ne amintim de SARS 1, MERS. Adică au fost și alte infecții virale, și aici trebuie tras un semnal de alarmă legat de punctul de plecare a acestor viruși, respectiv, tradiția piețelor cu animale vii. Acest factor, plus faptul că în China e o densitate a populației fără precedent uman, poate declanșa oricând o nouă epidemie.

TG: Comparativ cu celelalte pandemii cu care s-a confruntat umanitatea de-a lungul istoriei, cum se poziționează coronavirus?

Dr. A.M.: Pandemiile de obicei le poți întâlni o dată în viață, desigur cu excepția unui cetățean italian de 105 ani, care a avut și gripă spaniolă, și s-a videcat, iar apoi a avut coronavirus, și s-a vindecat din nou. Dar asta e o situație rară. Pentru noi toți, ceilalți, probabil va fi singura pandemie cu care ne vom confrunta. Pandemia presupune o răspândire la nivel global, dar trebuie menționat că COVID 19 nu este un virus ucigaș. Din fericire, majoritatea oamenilor care se îmbolnăvesc cu coronavirs dezvoltă forme ușoare, care se vindecă fără complicații, sau sunt chiar asimptomatici, spre deosebire de gripa spaniolă, care e un virus mult mai agresiv, iar mortalitatea era mult mai mare. De altfel, și la infecția cu SARS 1 mortalitatea a fost mai mare, dar, din fericire, au fost mai puține cazuri. Să ne gândim ce ar fi însemnat dacă coronavirus ar fi fost într-adevăr un virus ucigaș, care să doboare majoritatea oamenilor infectați. Cirfrele ar fi arătat complet diferit.

TG: Cu toate astea, s-au înregistrat decese în cazul persoanelor tinere sau chiar al copiilor.

Dr. A.M.:Există tineri care nu se știau cu condiții preexistente, dar le aveau. Și în SUA se discută pe această temă. E vorba despre tineri care au obezitate, sunt fumători, au diabet zaharat sau boli cardiovasculare, chiar dacă nu știu. În cazul lor, există un risc sporit să dezvolte o formă severă. Desigur, au fost și victime, cazuri de copii sau de tineri care nu aveau boli preexistente, însă aceste situații sunt excepții. Sunt două teorii și pe această temă: pe de o parte, se vorbește despre acele forme fulminante de hiper-reactivitate imună, adică sistemul imunitar răspunde într-un mod exagerat, și mai e o discuție legată de o expunere prelungită, și la o cantitate mare de virus, exact cum s-a întâmplat cu personalul medical (medicii de terapie intensivă sau cazul celebru al medicului oftalmolog din China, care a decedat de coronavirus fără condiții preexistente). Expunerea frecventă la virus poate duce la o însumare.

TG: Și dvs sunteți expus zilnic la o cantitate mare de virus. Vă este teamă pentru sănătatea personală și a celor dragi?

Dr. A.M.: Cred că, în momentul în care devii medic, nu trebuie să existe frică sau teamă, ci doar îngrijorare, în astfel de cazuri. În general, medicii de boli infecțioase se lovesc adesea de astfel de situații și este cumva implicit, din momentul în care optează pentru această ramură a medicinei. Acum suntem într-o situație dificilă, cu presiune mare, și lucrurile astea sunt absolut normale, dar nu trebuie să existe frică. Frica duce la panică, iar panica duce la greșeli. 

Totuși, mă gândesc la părinți, m-am izolat în raport cu ei de când a început pandemia, însă de soție și de cel mic nu m-am izolat, deoarece cred că, dacă-mi iau toate măsurile necesare și am grijă, riscurile sunt foarte mici (deși nu spune nimeni că ar fi zero). 

TG: Ca medic specialist în boli infecțioase, în această perioadă, care a fost cel mai dificil moment prin care ați trecut?

Dr. A.M.: Cred că cel mai tare m-a afectat momentul în care s-a înregistrat primul deces în România. Ne-am fi dorit ca acest lucru să nu se întâmple, să fie îmbolnăviri care să se rezolve ușor, dar mi-am dat seama, la un moment dat că nici noi nu suntem feriți. Știam că, dacă avem forme severe, vor fi și decese. De fapt, e un momement greu pentru noi toți, pentru că ne dorim, până la urmă, să salvăm vieți. Însă, sunt optimist că vom trece peste această situație mult mai bine decât alte țări și că lucrurile vor rămâne echilibrate, în așa fel încât, când vom trage linie, să considerăm că lucrurile au fost până la urmă bine gestionate, că am făcut tot ce am putut. 

Citește și:

De ce am ajuns să cumpărăm drojdie

Coronavirus: legătura dintre zahăr și imunitate

S-ar putea să-ți placă și…

OAMENI THRIVE//

Dr. Adrian Marinescu: „Începerea anului școlar nu trebuie amânată”

OAMENI THRIVE//

Confesiunea unei mame care a născut în plină pandemie: ”Soțul meu și-a văzut copilul pentru prima dată în brațele mele, ieșind pe poarta maternității”

OAMENI THRIVE//

Provocare și curaj în emisiunile Thrive ale săptămânii

Înscrie-te pentru a primi newsletter-ul

Thrive Global
Curajul este ca un mușchi. Și știu din proprie experiență că pe măsură ce îl exersezi devine din ce în ce mai ușor să nu te lași copleșit de temeri.

- Arianna Huffington

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.