SELF-IMPROVEMENT//

Diversitatea culturală: cum să înțelegem mai bine un coleg sau un client de la celălalt capăt al lumii

Din India până în Germania, obiceiurile colegilor noștri de serviciu ne intrigă, ne provoacă și ne schimbă perspectiva asupra muncii.


În următoarele 3 minute vei afla:

– Care sunt cele 6 dimensiuni în baza cărora pot fi descrise culturile naționale. 
– Cum au schimbat întâlnirile online dinamica muncii în echipele multiculturale. 


Lucrezi la birou cu tot felul de naționalități și, uneori, chiar nu înțelegi ce-o fi în mintea lor, cum de pot pune problema atât de diferit față de tine? Nu pricepi, în ruptul capului, cum de, uneori, un neamț se poate dovedi atât de impasibil la urgența deadline-ului pe care-l aveți și te amână pentru a doua zi, pentru că e final de program? Sau cum un coleg din India nu spune niciodată ”nu” la ceea ce-i ceri, dar pe de altă parte, nici nu-ți trimite informațiile de care ai nevoie la timp?

Uneori, întâlnim și opinia că la serviciu nu contează naționalitatea, pentru că ne raportăm cu toții la responsabilitățile trasate și atât. După 20 ani de lucrat în medii internaționale, nu sunt de acord cu această afirmație. Ce mă surprinde este că în foarte puține companii globale se acordă importanță cunoștințelor privind diversitatea culturală.

Sigur, lucrurile nu se pot explica permanent doar prin stilul culturii din care face parte persoana respectivă, dar nu este mai puțin adevărat că și acest aspect influențează, totuși, semnificativ comunicarea noastră, mai ales într-o eră în care se comunică atât de mult virtual. E-mailul, mai ales, devine o sursă frecventă a neînțelegerilor, deoarece exclude detaliile adiacente legate de mimică și limbaj corporal, puternic influențate și acestea de dimensiuni culturale. Dar chiar și în întâlnirile online, în care, să spunem, că mult mai mulți oameni decât înainte de pandemie aleg să-și deschidă camera video, se strecoară, de multe ori, aspecte care vin dintr-o anumită înțelegere a felului în care ne raportăm la:

  • a purta sau nu discuții cu o tentă mai personală, înainte de a trece la discuțiile pe teme de afaceri;
  • statutul ierarhic (a-ți exprima dezacordul față de viziunea conducerii poate fi problematic în anumite culturi);
  • a ne exprima obiecțiile direct sau indirect (sunt culturi înclinate spre a nu le prezenta, mai ales atunci când este un public mai numeros sau un grup mai mare);
  • a asuma riscuri;
  • a lua decizii prin consensul echipei sau de sus în jos.

Gert Hofstede a fost unul din acei cercetători vizionari care au intuit, încă din anii ’70, impactul acestor diferențe culturale asupra calității cooperării în mediul de business. Psiholog social olandez, angajat IBM și profesor emerit de antropologie organizațională și management internațional la Universitatea Maastricht din Olanda, el a inițiat cercetări de pionierat asupra grupurilor și organizațiilor interculturale. 


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Hofstede a descris culturile naționale în baza a 6 dimensiuni:  

  1. Distanța față de autoritate (Power Distance);
  2. Individualism versus colectivism;
  3. Evitarea incertitudinii (Uncertainty avoidance);
  4.  Masculinitate;
  5. Orientarea pe termen lung (Long Term Orientation); 
  6. Indulgență versus restricții.

Cărțile lui, Culture’s Consequences (Comparing Values, Behavious, Institutions and Organizations Across Nations) și Cultures and Organizations: Software of the Mind, în special ultima, abordează influența acestor dimensiuni asupra culturii organizaționale.

Există, în momentul de față, mai multe platforme care aplică aceste informații într-un mod cât se poate de practic: de exemplu, GlobeSmart, unde pe lângă cele peste 90 de ghiduri culturale ale țărilor, aveți posibilitatea să vă faceți propriul profil cultural și să-l comparați cu al culturii care vă interesează. 

Lucrăm într-o lume globală, în care deși avem job descriptions și rules of conduct, felul în care privim realitatea se face tot prin filtre și e bine să fim conștienți și de ale noastre, și de ale celorlați. Partea bună a acestei situații? Diversitatea chiar ne aduce perspective noi care pot duce, la rândul lor, către  soluții creative, iar la nivel personal aș zice că este o sursă constantă de îmbogățire a universului nostru. Am învățat și învăț enorm de la colegii mei din toate țările, mi-am așezat și corectat cunoștintele de istorie, geografie, am privit cu alți ochi evenimente cărora le vedeam o singură fațetă. Iar asta vă doresc tuturor!

Citește și:

6 fraze magice care te fac simpatic în video call-uri

Cum ne raportăm la muncă în România și cum ne afectează această mentalitate? 

S-ar putea să-ți placă și…

EFICIENȚĂ//

3 moduri neconvenționale de a privi și de a testa delegarea

SELF-IMPROVEMENT//

Andreea Raicu: “Rănile din copilărie nu se vindecă niciodată”

SELF-IMPROVEMENT//

Cum îți dobândești agilitatea emoțională

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.