WELLBEING//

Despre vise, panică și pandemie

Cum ne afectează situația pe care o traversăm visele, la nivel individual și colectiv.


În următoarele 5 minute vei afla:

– De ce este important să ținem un caiet lângă pat în care să ne notăm visele.
– Cu ce piesă de mobilier din dormitorul nostru seamănă inconștientul colectiv.


Ce sunt visele?

Știm din psihanaliză că visele sunt căi de acces în inconștient și că acesta depășește cu mult partea conștientă a psihicului, conform clasicului model al aisbergului. Dacă nu suntem atenți la vise, ne limităm cunoașterea psihicului la segmentul conștient și în felul acesta pierdem ocazia de-a ne extinde conștiința. Unul din motivele pentru care ne ignorăm visele este faptul că acestea nu sunt ușor de înțeles. Jung ne sfătuiește să rămânem cu visul, să-l purtăm cu noi, să-l întoarcem pe toate părțile și să-l privim din toate unghiurile, ca să-i descifrăm semnificația. Este foarte util ca visele să fie analizate cu un terapeut (de altfel terapia de orientare jungiană pune un mare accent pe analiza viselor), într-un grup sau măcar povestite unui prieten, pentru a obține un insight pe marginea lor. 

Un alt motiv pentru care anumite persoane evită să-și descifreze visele, este presupunerea că visele aduc mesaje neplăcute. Uneori, această presupunere este întemeiată. Însă, cel mai adesea, visele ne indică resurse și ne ajută să ne rezolvăm problemele existențiale. Nenumărate descoperiri celebre își au originea în vise: teroria relativității a lui Einstein, tabelul elementelor chimice al lui Mendeleev, structura atomului a lui Bohr, structura ADN-ului a lui Watson, acul pentru mașina de cusut a lui Howe, personajul Frankenstein al lui Mary Shelly, Dr. Jeckyll și Mr Hyde al lui R.L. Stevenson și lista ar putea continua.

Visele au nenumărate surse, printre care stimulii fizici, complexele (un alt termen jungian, care se referă la “noduri” de emoții și trăiri inconștiente de același tip, adunate în jurul unui nucleu comun arhetipal și care sunt deteclabile doar indirect, prin intermediul unui comportament ciudat sau de neînțeles – complexul matern, patern, fratern etc), amintirile, experiențele de peste zi, percepțiile subliminale. S-a constatat că există anumite motive tipice și recurente care se manifestă în vis, așa cum ar fi căderea, zburatul, a fi urmărit de animale sau persoane ostile, goliciunea în locuri publice, goana contra cronometru, pierderea în mulțime sau lupta cu animale sălbatice.

Cum se descifrează visele?

Primul pas în lucrul cu visele este să le notăm imediat după trezire, într-un caiet pe care îl ținem la îndemână lângă pat, exact în acest scop. Visul se notează imediat și cu cât mai multe amănunte, pentru a ni-l putea aminti cât mai în detaliu. Cine are timp și chef, îl poate și desena. Dacă nu avem ocazia să analizăm visul în terapie, atunci trebuie să notăm orice gânduri, fapte sau sentimente ne vin în minte, pe marginea imaginilor din vis. Toate acestea se numesc asocieri personale și se regăsesc sub umbrela termenului mai larg de amplificări individuale. Prin noțiunea de amplificare, Jung se referea la procesul prin care le permitem simbolurilor, formelor și narațiunea visului, să devină mai vii și mai animate, să incubeze și să fie legate în mod conștient de simbolurile mitologice și arhetipale și de basme. 

Jung recomanda ca visătorul să rămână aproape de imagine, circumambulând-o, adică s-o înconjoare, respectiv să abordeze imaginea din toate unghiurile. Făcând acest lucru, imaginea respectivă este filtrată, distilată și se ajunge la esența ei. Această circumambulare înseamnă că temele și simbolurile se dezvoltă și reapar în spirală. 

Cei care înainte de-a merge la culcare își propun să primească răspunsuri despre o anumită temă prin intermediul visului constată adesea că visul lor preia tematica respectivă. Psihologii au constatat că temele extrem de relevante din punct de vedere emoțional pătrund mult mai frecvent în visele noastre decât banalitățile. Astfel, avem exemplul pandemiei pe care tocmai o trăim și care reprezintă ceva fără precedent în istoria omenirii. A fost comparată cu Gripa Spaniolă din anii 20, dar nici aceea nu s-a întins pe toate continentele, așa ca infecția cu virusul COVID-19 de acum. Fiind vorba de un eveniment la nivel global, care afectează întreaga omenire nu doar prin efectele imediate de îmbolnăvire, ci și prin impactul pe termen lung, prin intermediul economiei globale, este normal ca el să se reflecte și în visele noastre.

Inconștientul colectiv

Așadar, un astfel de eveniment, de o asemenea anvergură, nu putea rămâne fără impact și la nivel de inconștient colectiv. Conform lui Carl Gustav Jung, psihanalistul elvețian care a descoperit acest strat profund al psihicului uman, inconștientul colectiv se referă la structurile minții colective, care sunt împărtășite de toți cei care aparțin aceleiași specii. 

Jung a descoperit noțiunea de inconștient colectiv prin intermediul unui vis. În vis, acesta intra într-o casă situată pe mai multe nivele. Pe măsură ce cobora, interiorul camerelor devenea din ce în ce mai vechi: din perioada Rococco se trecea la perioada medievală, la antichitate și la preistorie. Pentru Jung, semnificația acestui vis a fost foarte clară: el indica diferitele straturi succesive ale conștiinței. Visul lui reprezenta diagrama structurală a psihicului uman, dar indica și existența unei naturi impersonale mai profunde decât acesta.

Spre deosebire de inconștientul personal, cel colectiv nu se formează pe parcursul vieții individului, ci este moștenit. Este compus din forme preexistente (arhetipurile), care nu pot fi cunoscute ca atare, ci numai prin mijlocirea imaginilor sau a simbolurilor. Inconștientul colectiv seamănă cu un dulap uriaș plin de sertare (arhetipurile), în care fiecare dintre noi introduce conținut propriu, personalizat, în funcție de istoria noastră de viață și de trăirile noastre.

Jung susținea că inconștientul colectiv reprezintă un strat filogenetic suplimentar, care cuprinde întregul potențial psihic al omenirii. Pe baza acestui strat comun întregii umanități, fiecare persoană își construiește propria experiență de viață, dezvoltându-și o paletă unică de caracteristici psihologice. 

Arhetipurile inconștientului colectiv oferă temele principale ale existenței umane, pe baza cărora fiecare persoană își construiește propriul set de specificități. Aceste experiențe arhetipale sunt întipărite în psihic ca forme fără conținut, care reprezintă doar posibilitatea unui anumit tip de abordare sau acțiune. Arhetipurile combină universalul cu individualul, generalul cu unicul. Cu toate că sunt comune întregii umanități, ele se manifestă în același timp la nivelul fiecărui individ, în moduri specifice fiecăruia. Sunt entități dinamice, structuri vii cu forță generativă, căutându-și propria modalitate de expresie în psihic și în lume. Sunt încărcate nu doar cu sens, ci și cu trăire afectivă. Pentru că stau la baza întregii existențe, ele se manifestă în realizările artei, științei, religiei.

Pan, panica și pandemia

Există și situații în care conștiința noastră percepe anumite lucruri ca nefiind prea importante, însă din perspectiva inconștientului ele sunt relevante. Aceasta înseamnă, desigur, că inconștientul și conștientul pot avea reprezentări diferite cu privire la importanța unui anumit lucru. Însă faptul că temele importante din punct de vedere emoțional constituie sursa viselor este un fapt confirmat și de neuroștiințe. 

Tehnicile moderne de imagistică arată faptul că anumite părți ale creierului (respectiv sistemul limbic) sunt foarte active nu doar în timpul visului, ci și atunci când se manifestă așa-numitele emoții de bază. Din perspectiva biologiei evoluționiste, visul nu ar persista perioade atât de lungi, dacă nu ar exista avantaje pentru supraviețuirea speciei și pentru adaptarea la mediu. În timpul visului, psihicul se poate ocupa de ceea ce a rămas neclarificat în timpul zilei, ori pentru că nu a putut fi procesat, ori pentru că a fost trecut cu vederea. E mai folositor să ne întrebăm în ce scop visăm, decât din ce motiv. Când ne întrebăm de ce, privim în trecut și căutăm cauzele, pe când atunci când ne întrebăm în ce scop, privim spre viitor și vrem să aflăm în ce direcție evoluează situația din vis. Visele pot avea un efect benefic asupra sănătății de exemplu, mai ales în situațiile de criză sau în situațiile dificile, dacă folosim imaginile lor pentru a ne modela viața. Prognoza viselor seamănă cu prognoza meteo, iar oamenii au fost dintotdeauna interesați de amândouă. 

Ca în toate aspectele vieții, și la nivel psihic există o nevoie de echilibru. Respectiv, persoanele care exagerează în ceea ce privește atitudinea conștientă față de viață și trăiesc unilateral sau nesănătos din punct de vedere psihic se vor confrunta cu vise care contrastează puternic cu propria realitate sau concepție despre lume, respectiv vor avea vise cu rol compensator. 


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Lumea nocturnă a viselor și lumea concretă, diurnă, se influențează reciproc. Fluxul imaginilor și al emoțiilor curge din inconștient spre conștient și invers. Granițele dintre cele două devin mai permeabile atunci când ne simțim mai slăbiți, mai dezorientați sau în situații de criză, așa cum este cea pe care o trăim acum. Numai visătorul poate decide dacă visul lui este un coșmar sau nu. Până când nu aflăm cauzele ascunse sau rădăcinile unei frici, nici n-o putem înțelege, nici n-o putem controla. 

Din punct de vedere mitologic, panica este legată de simbolistica zeului Pan. În antichitate, despre el se credea că genera panică și că provoca coșmaruri. Pan prefera să hoinărească prin peșteri întunecate, pe malul apelor sau pe sub copaci, pentru că iubea natura în starea ei originară, sălbatică. Atunci când apărea în zona asezărilor omenești și a câmpurilor cultivate, oamenii reacționau cu teamă și cu neliniște. Chiar cu PANică. El personifica natura, dar și natura umană. Este zeul haosului, în sensul de natură sălbatică și uneori dezlănțuită, de necontrolat, la fel ca și instinctele omenești. Însă Pan nu era o zeitate rău intenționată sau ostilă culturii și civilizației. Acestea îi erau pur și simplu străine. Prin urmare, panica omului își are originea în conștientizarea forțelor neîngrădite ale naturii, așa cum au existat ele dintotdeauna și cum continuă să existe și astăzi, alături de cultură și de civilizația umană. Când Pan li se arăta vechilor greci, acestora li se reamintea că cele de mai sus sunt fragile, temporare și constituie doar un aspect al vieții și că la fel de fragil este uneori și controlul omului asupra propriilor instincte. Deci tot ceea ce se poate sustrage controlului poate trezi panică sau poate declanșa coșmaruri. Apariția panicii, a coșmarurilor interioare sau exterioare concrete, adică a lui Pan, par a fi asociate cu experiențele-limită. Panica survine la granița dintre cultura umană și natura animală, situație care poate fi resimțită de o singură persoană sau de întreaga societate, deoarece Pan mai înseamnă în greacă și peste tot, universal. Exact cum e cazul actualei pandemii, cuvânt care apare din combinația prefixului pan și epidemie. Cu alte cuvinte, avem de-a face cu o epidemie care se regăsește pretutindeni, pe întregul mapamond.

Visele apărute în pandemie demonstrează această legătură strânsă între conștient și inconștient. Respectiv, pandemia, noua noastră realitate de zi cu zi, a pătruns deja în inconștientul nostru colectiv. Persoane care nu se cunosc între ele, visează despre aceleași noi probleme zilnice, despre aceleași nou-apărute motive de anxietate zilnică. Oamenii se visează deplasându-se în anumite locuri cu măști și mănuși, se visează în mijloace de transport în comun, cum ar fi trenuri sau autobuze, purtând măști sau dimpotrivă, panicându-se din cauză că și-au uitat măștile acasă sau că au călătorit mult timp în compania altor persoane într-un spațiu închis, fără mască. Sau că au apărut cazuri de îmbolnăviri în alte orașe și că e doar o chestiune de timp până ajung și la ei sau că umblă mașinile de poliție noaptea pe străzi. Ce ne arată toate aceste vise cu conținut comun, dacă nu panica și anxietatea la nivel colectiv, în fața unei situații inedite, fără precedent, care prezintă o doză mare de incertitudine și în fața căreia nu știm exact cum să reacționăm, la care nu suntem încă adaptați, pentru care nu suntem încă pregătiți? 

Acest tip de vise este cel despre care Jung spunea că reprezintă reacția inconștientă la o situație conștientă. Respectiv, o anumită situație conștientă este urmată de o reacție inconștientă sub forma unui vis, ale cărui elemente ne arată foarte clar (în mod complementar sau compensator), ce fel de impresii au fost receptate de visător în timpul zilei.

Subiectul este unul încă foarte nou și rămâne de văzut ce tematici va aduce el în lunile și în anii următori. Este o temă de actualitate, cu un impact major asupra viitorului omenirii în multe privințe și care ar merita o cercetare științifică extinsă și amănunțită. 

Citește și:

Știința viselor

Știința din spatele modului în care visele te ajută când ești treaz

S-ar putea să-ți placă și…

SELF-IMPROVEMENT//

Știința confirmă: povestirea viselor îți dezvoltă inteligența emoțională

WELLBEING//

Știința viselor

OAMENI THRIVE//

O vară magică alături de emisiunile Thrive

Înscrie-te pentru a primi newsletter-ul

Thrive Global
Curajul este ca un mușchi. Și știu din proprie experiență că pe măsură ce îl exersezi devine din ce în ce mai ușor să nu te lași copleșit de temeri.

- Arianna Huffington

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.