SELF-IMPROVEMENT//

Descoperirea creativității la locul de muncă

Cu toții avem o latură creativă ascunsă – trebuie doar să o valorificăm.


În următoarele 7 minte vei afla:

– De ce creativitatea nu trebuie văzută ca un sistem binar.
– Care este cel mai mare dușman al creativității.


În fiecare dintre noi bate o inimă creativă. Din clipa în care ne naștem, avem capacitatea miraculoasă să reflectăm și să fim inspirați de lumea din jur, de operele de artă. De alți oameni și chiar de noi înșine.

Dar, odată cu vârsta, nu mai putem accesa la fel de ușor latura noastră creativă. Responsabilitățile și obligațiile vârstei adulte ne acaparează. Slujbele stresante și forfota generală a vieții ne fac să ne ducem zilele frenetic, cu sufletul la gură. Dacă aceasta este realitatea pentru mulți dintre noi, nu trebuie să ne mire că inspirația, creativitatea, reflecția și fascinația ni se par niște relicve ale copilăriei, care nu-și mai au locul în definiția noastră pentru succes. Ne dezvoltăm singuri o mentalitate care ne împiedică să fim creativi.

Totuși, valorificarea propriei creativități este esențială pentru o viață înfloritoare, iar dacă acționăm conștient, ne putem debloca creativitatea interioară – nu schimbându-ne radical viața și reinventându-ne, ci urmând o serie de Micropași. Nu putem să pocnim din degete și gata, să fim inspirați, dar putem crea condițiile care să scoată la lumină latura noastră personală care abundă în idei îndrăznețe, întrebări și visuri.

Nu există o soluție general valabilă de deblocare a creativității interioare. Uneori, însă, este nevoie doar de un ocol neașteptat – sau de un timp mort – ca să ne schimbăm perspectiva, să ne reîncărcăm bateriile și să vedem ceva ce nu am reușit să întrezărim înainte.

Redefinirea creativității

Undeva între copilărie și vârsta adultă începem să privim creativitatea ca pe un sistem binar: fie suntem creativi, fie nu. Mulți dintre noi ne lăsăm distribuiți de slujba noastră într-o tabără sau cealaltă (Designer grafic? Creativ. Contabil? Nu prea.) Poate că fraza ”Nu cred că slujba mea este creativă, prin urmare nu sunt un tip creativ” ți se pare cunoscută. Sau poate că, având atâtea de făcut, ți se pare că nu ai timp pentru creativitate.

Dar această abordare a creativității este extrem de limitativă. În primul rând, nu suntem definiți de slujbele noastre. Apoi, deși munca noastră ne poate oferi șanse importante de manifestare a creativității, există și alte căi prin care ne putem exprima și inova într-un număr mic de profesii creative tradiționale.

Ne putem schimba perspectiva și pune la îndoială convingerile limitative pe care le avem despre ce înseamnă creativitate. S-ar putea ca aceste convingeri să fie puternic înrădăcinate în noi, însă avem capacitatea de a le rescrie – cu beneficii pentru toate aspectele vieții noastre.

Hai, așadar, să extindem definiția creativității. O viață creativă nu înseamnă doar să facem ceva cum ar fi să pictăm, să scriem, să construim or să cântăm. Înseamnă să redeșteptăm în noi starea aproape constantă de mirare pe care o aveam în copilărie. Factorii declanșatori sunt acolo. Dar oare suntem suficienți de prezenți pentru a-i experimenta? Uneori, pentru a face asta, trebuie să privim lucrurile cu ochi noi.

În loc să ne catalogăm singuri drept creativi sau noncreativi, trebuie să înțelegem că fiecare zi ne oferă oportunități de manifestare a creativității, inspirației și reflecției. Reformularea definiției despre sine ne ajută să vedem că putem alege ceea ce facem și cum ne petrecem timpul. Ne scapă de mentalitatea de victimă și ne încurajează să facem alte alegeri, care se potrivesc mai bine cu înclinațiile noastre creative.

Găsirea impulsului creator în noi înșine presupune să fim ancorați în prezent. S-ar putea să fim loviți de inspirație când suntem la duș, înconjurați de aburi și apa care curge peste noi (și, în sfârșit, fără dispozitivele electronice omniprezente). Ori s-ar putea să ne pice fisa chiar înainte să adormim, când suntem cufundați într-o stare de claritate dată de moleșeală și reușim, într-un final, să ne gândim și la altceva decât la lista noastră de sarcini (”Sper să nu-mi scape doza asta de inspirație până dimineață”). Nefiind împovărați de distrageri, s-ar putea să constatăm că gândurile noastre rătăcesc în locuri stranii, frumoase. De ce să nu le dăm voie să zăbovească acolo pentru o vreme?


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


În cele din urmă, trebuie să ne descotorosim de impresia că o viață creativă, inspirată, introspectivă este ceva măreț. Curiozitatea noastră este adesea mai puternică atunci când este stimulată de lucruri obișnuite, deloc impunătoare – chipurile copiilor noștri, o floare, o furtună. După cum spunea Walt Whitman: ”La urma urmei, marea lecție este că niciun peisaj ieșit din comun – nici Alpii, nici Niagara, nici Yosemite sau orice altceva – nu este mai măreț sau mai frumos decât un răsărit și un apus de soare obișnuit, decât pământul și cerul, decât copacii de rând sau decât iarba.”

Somnul ne face mai creativi

Majoritatea datelor științifice demonstrează că somnul joacă un rol vital în luarea deciziilor, a inteligenței emoționale și a funcției cognitive. Este un catalizator pentru marile noastre idei.

Potrivit unui studiu brazilian, care a constatat că în timpul somnului REM procesele neuronale nu numai că întăresc conexiunile dintre neuroni, ci le reorganizează, somnul nu doar că procesează și consolidează memoria pe termen scurt și lung, ci o poate transforma de asemenea într-un proces asociat creativității. Această legătură poate fi observată cel mai bine în lumea artei, în special în privința viselor, pe care scriitorul și jurnalistul Arthur Koestler le-a descris ca fiind ”perioade de incubație”, care ne îndreaptă atenția către ceva ”neremarcat anterior”. Lista operelor remarcabile inspirate de vise este lungă și uimitoare. Ideea pentru Let It Be i-a venit lui Paul McCartney într-un vis despre mama sa, pe care l-a avut în perioada în care formația Beatles era în pragul despărțirii. Multe dintre picturile suprarealiste ale lui Salvador Dali sunt produsele viselor; el le-a numit ”fotografii ale viselor pictate manual”. În domeniul științei și inovației, meritele multor descoperiri, de la tabelul periodic al elementelor  la Google, pot fi atribuite viselor.

Revelațiile produse în timpul somnului sunt accesibile nu doar artiștilor și inventatorilor, ci tuturor oamenilor. Lipsa de încredere în sine care ne inhibă în timpul zilei este diminuată în timpul somnului, iar creativitatea noastră se poate exprima fără critici. Dr. J. Allan Hobson, psihiatru la Harvard Medical School, a rezumat astfel lucrurile: ”S-ar putea ca visarea să fie cea mai creativă stare conștientă a noastră, una în care recombinarea haotică și spontană a elementelor cognitive produce noi configurații de informații: noi idei.”

Cu ajutorul Micropașilor, ne putem reconfigura creierul, fie că ne propunem să schimbăm lumea cu ideile noastre mărețe sau, pur și simplu, să ne îmbunătățim calitatea vieții de zi cu zi. Conform cercetărilor din 2016 publicate în revista Consciousness and Cognition, notarea viselor într-un jurnal este o modalitate simplă de a le exploata creativ. Iar un studiu din 2019, publicat în Journal of Creative Behavior, a constatat că o mai bună capacitate de amintire a viselor este loegată de o creativitate mai mare, fiindcă stimulează mintea din perioada de veghe să interacționeze cu cea din starea de visare.

Făcându-ne timp câteva minute pentru a ne nota visele, putem părăsi tărâmul logic și liniar în care ne petrecem mare parte din timp și putem pătrunde într-un univers cu provocări și recompense diferite.

Kelly Bulkeley, cercetătoare în domeniul viselor, scria în Psychology Today: ”Nu te grăbi când îți notezi un vis și nu-ți face griji dacă unele aspecte sunt vagi, fragmentate sau imposibil de redat. Descrie-l cât mai bine cu putință. Cu timpul, când îți vei analiza visele, aceste fragmente vor deveni surprinzător de semnificative.”

Descoperirea creativității la locul de muncă

În 2018, cercetările efectuate de LinkedIn Learning au constatat că abilitatea cea mai căutată de către companii este creativitatea. ”Dacă vrei să îți asiguri viitorul carierei, nu există o metodă mai bună decât să te concentrezi să gândești mai creativ. Renunță la soluțiile care au funcționat anterior și străduiește-te să vii cu idei noi și mai bune”, scria Paul Petrone, șeful departamentului de marketing academic și guvernamental al LinkedIn Learning.

Într-adevăr, gândirea creativă este o componentă de neprețuit a muncii noastre, indiferent dacă ocupăm o funcție consacrată de director de companie sau suntem abia la începutul carierei. Dar atunci când trebuie să oferim rezultate și să respectăm termene limite, costul creativității poate fi stresant – și aici intervin Micropașii.

Schimbarea peisajului și o scurtă plimbare pot rezolva problema. Beneficiile mersului pe jos pentru sănătatea fizică și mintală sunt bine cunoscute; s-a dovedit că mersul pe jos crește creativitatea cu până la 60%. Ernest Hemingway spunea că mersul pe jos este pentru un el un instrument prin care își dezvoltă cele mai bune idei în timp ce rezolvă o problemă. ”Mă plimbam adesea pe cheiuri după ce terminam de lucrat sau când încercam să găsesc o soluție. Gândurile mi se limpezeau mai ușor dacă mă plimbam, sau făceam ceva, sau priveam pe cineva făcând un lucru la care se pricepe”, scria el în Sărbătoarea continuă. Friedrich Nietzsche a mers și mai departe, afirmând că ”numai gândurile concepute în timpul mersului au vreo valoare”.

Mersul pe jos nu este doar o modalitate de a combate rutina gândirii: poate fi și o modalitate de a preveni instalarea ei. Încearcă să organizezi în mers următoarea sesiune de brainstorming sau altă întâlnire care presupune gânduri inovatoare. Vei fi mai puțin predispus să stai cu nasul în dispozitivele electronice, iar mișcarea și aerul curat îți vor pune sângele în mișcare.

Deblocarea creativității la locul de muncă înseamnă, să știm, când este timpul să spunem ”stop joc”. Noi la Thrive, credem cu atâta tărie în acest principiu, încât l-am transformat într-una din valorile noastre culturale. ”Ne stabilim neîncetat priorități și nu ne deranjează lucrurile nefinalizate”. Cu cât ne dorim mai mult ca munca noastră să fie mai interesantă, mai ambițioasă, mai creativă și mai importantă, cu atât va trebui să ne obișnuim cu lucrurile nefinalizate, ba mai mult, să le adoptăm chiar. Iar după ce vom face asta zilnic, vom ajunge a doua zi la serviciu cu bateriile încărcate, gata să facem față provocărilor, să profităm de oportunități și să creăm noi posibilități.

Și nu este vorba doar despre muncă. Știind când să punem punct zilei de lucru, câștigăm timp prețios pentru noi, indiferent dacă este vorba despre spațiul unicorn sau despre un interval nestructurat, în care nu facem nimic. Petrecerea timpului în acest mod poate părea neproductivă sau chiar o risipă, dar, de fapt, este esențială pentru a ne reîncărca bateriile și a ne conecta cu noi înșine în moduri semnificative.  

Fragment din cartea Timp ca să crești. Scapă de burnout prin știința micropașilor, de Marina Khidekel și redactorii Thrive, în curs de apariție la editura Curtea Veche.

Citește și:

Cei 3 dușmani ai creativității

5 lucruri pe care să le faci când ești în pană de idei

S-ar putea să-ți placă și…

SELF-IMPROVEMENT//

Cum să te îndoi fără să te rupi

SELF-IMPROVEMENT//

De ce să-ți exersezi abilitatea de a fi vulnerabil

SELF-IMPROVEMENT//

Lecții și credințe limitative de care trebuie să scapi ca să poți avea rezultatele pe care ți le dorești

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.