SELF-IMPROVEMENT//

De ce să admiri, în loc să invidiezi

Se spune că suntem media celor mai apropiați 5 prieteni. Și atunci, de ce ajunge să ne irite succesul lor?


În următoarele 3 minute vei afla:

– Cum să ieși din cercul vicios al invidiei.
– De ce să nu compari niciodată mere cu pere.


Privesc fascinată felul în care se leagă (și se dezleagă) prieteniile în grupul copilului meu de aproape 14 ani și legile care guvernează alianțele și preferințele lor pentru o persoană sau alta. 

Spectacolul social este ca o lecție la scară mică despre modul în care cei cu care interacționezi și sunt alături de tine te definesc, te influențează și te fac să percepi propria imagine de sine. Creangă spunea că ”decât codaș la oraș, mai bine-n satul meu fruntaș”. 

Extrapolând, cum funcționăm, de fapt, și ce ne determină să preferăm în jurul nostru oameni care ne pun într-o lumină mai bună (prin comparație) sau oameni care ne motivează să evoluăm (pentru că ne stârnesc admirația și dorința de a deveni noi înșine mai buni)?

Ce determină un copil și, mai apoi, adultul în care se transformă să mizeze pe prieteni pe care îi admiră sau să aibă nevoie de admirație constantă? Psychologytoday.com vorbește despre senzația de invidie și despre cercul vicios în care ne introduce: cineva are succes, asta te pune într-o lumină proastă, te simți inferior, îți dorești să eșueze, știi că nu este OK să simți sau să gândești așa, deci sentimentul de inferioritate se acutizează și-ți dorești și mai aprig eșecul celuilalt. 

Un fel de ”să moară și capra vecinului!” care pornește de la premisa că succesul este identic pentru toată lumea sau că există o cantitate limitată de succes pe care trebuie să o împărțim, iar cine are o felie mai mare a luat din porția ta de succes (poate reminiscența societății agrare, unde cantitatea de pământ deținută era un indicator al succesului, iar cantitatea de pământ era, într-adevăr, limitată). 

Invidia poate fi de trei tipuri, conform psychologytoday.com

– invidia care deprimă (mă simt oribil prin comparație cu altcineva, ca și cum succesul unui prieten ar reflecta un insucces al meu);

– invidia ostilă (eșecul altei persoane mă face să mă simt mai bine, îmi dă satisfacție pentru că e tentant să vezi că și alții pierd în viață, în special persoanele publice sunt ținta invidiei ostile);

– invidia benignă (oarecum neutră și un start bun pentru admirația care te motivează să înveți, să cauți propriul succes, în funcție de propriile coordonate de definire a acestuia).

Admirația are avantaje

Admirația este o emoție umană pe care o nasc competențele, talentul sau priceperea pe care le vedem în cei din jurul nostru. Este diferită de invidie, de regulă stârnită de lucrurile pe care le vedem și pe care ni le dorim, fie că sunt de natură materială (mașini, haine, case) sau emoționale: de exemplu, poți invidia o relație de cuplu, dar admiri priceperea protagoniștilor de a trece peste momente dificile sau de a integra compromisuri necesare. 

Spre deosebire de invidie, care ne macină și ne face să ne simțim mici, neputincioși, neîmpliniți, admirația ne permite să evoluăm și să învățăm cum să integrăm comportamente pozitive. Însă este o atitudine pentru care avem nevoie de o imagine de sine fără prejudecăți și de multă onestitate. Presupune să te privești în oglindă și să te asumi cu calități și defecte, să te percepi ca pe o ființă în devenire și nu ca pe un tot finit, imposibil de schimbat sau îmbunătățit. 

Acceptarea de sine (cu rezerva că mai e loc de reglaje fine) înseamnă o libertate personală incredibilă. Practic, devii propriul proiect perfectibil și ai libertatea să investești în propria persoană grijă, ambiții și dragoste. Încrederea în sine se naște tocmai din încrederea că există loc de evoluție. Asta îți va permite să admiri, să înveți de la cei care par să fi înțeles mecanisme care ție-ți dau bătăi de cap și să legi prietenii cu oameni de la care ai ce să înveți.


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Succesul este un proces în derulare

Succesul are atâtea definiții câți oameni există pe pământ. Pentru unii, succesul are o legătură instrisecă cu bunăstarea materială. Pentru alții, înseamnă o viață tihnită sau o carieră de succes. În funcție de contextul personal, succesul se judecă și se redefinește de-a lungul timpului. Odată ce ai stabilit care sunt valorile tale personale și care este balanța lucrurilor care te face să te simți un om de succes, vei accepta mai ușor să fii în preajma oamenilor care par, după criteriile tale, să fi atins succesul.

Ca să poți lega o prietenie cu un om de succes, privește procesul, nu rezultatul. Stai încă pe gânduri dacă poți fi prietenul cuiva care a bifat deja mașina visurilor tale, casa cu piscină și vacanța în Caraibe? În loc să te concentrezi strict pe aceste realități, caută să afli procesul din spatele lor. Ce ai putea face, la rândul tău, ce ar trebui să sacrifici, cum poți învăța să câștigi mai mult fără să pierzi în alte zone care sunt importante pentru tine. Prietenii de succes sunt surse de inspirație și-ți pot oferi cele mai bune sfaturi. Iar schimbul va fi benefic de ambele părți pentru că s-ar putea ca dorința ta de a învăța să fie, la rândul ei, o sursă de inspirație.

Succesul este contagios

Dacă te speria ideea de a fi ”codaș la oraș”, ia în calcul că ai putea fi tributar unor setări din copilăria mică. Dacă notele tale erau comparate cu ale copiilor din vecini (și ieșeai pe minus), atitudinea defensivă ar putea avea legătură cu acel sentiment umilitor de a nu te fi ridicat la înălțimea așteptărilor părinților tăi. Acum, că ești om în toată firea, lasă în urmă senzația de neputință, de insuficient și măsoară-te după propriile standarde. O persoană care îți pare mai inteligentă decât tine nu poartă în sine potențialul unei comparații în defavoarea ta, ci potențialul de a te motiva să-ți dezvolți, la rândul tău, un anumit tip de inteligență.

Teoria inteligențelor multiple ne oferă și supapa atât de necesară: cu siguranță ai alte inteligențe mai dezvoltate (poate cea lingvistică, cea emoțională?) cu care poți intra în ecuație, având propriile tale atuuri, așa cum le definește Howard Gardner. Iar schimbul va fi reciproc avantajos.

Dana Olariu, psiholog cu formare în psihoterapie cognitiv-comportamentală, ne oferă cei 3 micropași pentru a ajunge de la invidie la o atitudine constructivă:

1.  Fii atent la gândurile negative din spatele invidiei. 

Ce spun ele atunci când simți această emoție? Observă cum sunt aceste gânduri negative responsabile pentru felul în care te simți. Și care este nevoia sau dorința care stă la baza gândurilor? Întreabă-te ce poți face pentru a-ți satisface acea nevoie sau dorință.

2. Compară-te cu tine, nu cu alții. 

Compară-te cu tine din trecut și observă câte ai realizat, apoi întreabă-te ce poți îmbunătăți, cum poți evolua în viitor. Fiecare dintre noi are un set de calități, abilități și talente care pot fi hrănite și folosite. Când comparația cu ceilalți este negativă la adresa noastră, pe lângă faptul că ne face nefericiți, anxioși sau triști, nici nu e corectă față de noi. Fiind diferiți unii de alții, comparăm lucruri diferite.

3. Fă-ți o listă cu ce-ți dorești să realizezi și cu pașii necesari pentru a-ți atinge scopul.

Odată ce ai lista, apucă-te de treabă! Ai grijă ca țelurile tale să fie realiste, să se încadreze în competențele pe care le ai sau pe care le poți dobândi. Observă fiecare îmbunătățire și fiecare pas, oricât de mic, care te aduc mai aproape de scopul tău și bucură-te de ele, dă-ți credit pentru munca ta. Și nu uita că avem mereu nevoie de răbdare, de timp și de toleranță față de noi pentru a putea duce lucrurile la bun sfârșit.

Dana Olariu este psiholog cu formare în psihoterapie cognitiv-comportamentală. A ales acest drum crezând cu tărie că putem să ne schimbăm povestea și scenariile vechi de viață, deseori pline de renunțări și eșecuri, că putem învață din situațiile grele pentru a găsi în noi cele mai bune resurse. În viziunea Danei, psihoterapeutul nu este un sfătuitor, ci un partener de drum alături de care descoperim cum să fim protagoniștii unor povești mai frumoase, mai pline de satisfacții, cum să ne adaptăm și să facem față schimbărilor, cum să ne bucurăm de ceea ce este bun în noi și în jurul nostru.

Citește și:

Cum poți ajuta pe cineva care se află în burnout, inclusiv pe tine însuți

De ce dormim prea puțin

S-ar putea să-ți placă și…

SELF-IMPROVEMENT//

Cele 7 vârste ale iubirii la copii

OAMENI THRIVE//

Andreas Petrescu, actor: ”Viața mea este cumulul luptelor mele cu mine însumi”

MISIUNE//

Ghidul viziunii și al valorilor

Înscrie-te pentru a primi newsletter-ul

Thrive Global
Curajul este ca un mușchi. Și știu din proprie experiență că pe măsură ce îl exersezi devine din ce în ce mai ușor să nu te lași copleșit de temeri.

- Arianna Huffington

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.