SELF-IMPROVEMENT//

De ce este necesar să avem și o doză de egoism

De unde ai avea să oferi dacă ție nu-ți dăruiești?


În următoarele 3 minute vei afla:

– Care sunt resorturile care ne fac să oferim ajutorul celor din jur.
– De ce, uneori, și salvatorul are nevoie să fie salvat.


Cu siguranță că fiecare ne-am surprins, cel puțin o dată în viață, oferind până aproape de epuizare, cufundați fiind în tumultul solicitărilor cotidiene și asta pentru că ni s-a cerut sau nu. 

Au fost toate acele momente în care ne-am orientat atenția în a-i sprijini, a le oferi atenția, căldura, iubirea, protecția și grija noastră persoanelor dragi, din imediata noastră apropriere, sau legat poate de toate acele momente în care ne-am setat anumite obiective performante, de genul ”O mai fac și pe asta și gata!”, ”Îmi promit să mă recompensez”, cu privire la activitatea familială sau profesională.

Modalitățile în care am învățat să derulăm inconștient aceste mecanisme, mai mult sau mai puțin excesive, neaprofundate și neînțelese par că nici nu contează. Cert este că, fără să observăm, ne-am surprins la un moment dat epuizați și lipsiți de vlagă. Am gândit probabil că sprijinul și dăruirea decurg, în mod firesc, din altruism. Sau poate că nici n-am mai avut puterea să conștientizăm toate aceste trăiri. Și asta pentru că în toată ”zbaterea” am uitat fără doar și poate de noi.

Așa se explică faptul că, ori de câte ori ne-am destăinuit împărtășind epuizarea noastră rudelor, prietenilor sau cunoscuților în speranța că ne vom elibera și vom găsi eventual soluțiile salvatoare, sfaturile lor binevoitoare condensate în îndemnul atât de des întâlnit ”Iubește-te pe tine!”, îndreptat către noi în scopul să salveze situația, ni s-a părut încărcat de cuvinte grele, ba chiar plin de egoism.

Egoism vs. Altruism

Honore de Balzac este cel care ne vorbește de egoist ca fiind ”cel care împarte cu ceilalți doar grijile și supărările” și poate fi luată drept definiție. Însă nu ajută ca și etichetă, deși am fi tentați să gândim că evidențiază trăsătura morală care pune mai presus de orice interesele personale. 

La polul opus se află situat altruismul. Deși ni se arată ca trăsătura demnă de a fi dezvoltată, și altruismul în exces cauzează. De unde ai avea să oferi dacă ție nu-ți dăruiești? Cum ai putea să fii atent la nevoile celorlalți dacă tocmai pe ale tale le amâni sau le neglijezi? Probabil că asta este ceea ce ți s-a arătat în timp în relaționarea ta cu persoanele de referință și asta este ceea ce ai înțeles și repeți. Pentru că n-ai vindecat și pentru că e posibil că să nu fi sosit momentul să-ți îndrepți cu blândețe atenția și asupra ta. 

Puțini dintre noi se întreabă de ce și cum îi ajutăm pe ceilalți. Ajutăm pentru că, de cele mai multe ori, asta este ceea ce ne face să ne poziționăm superior, ori de câte ori acționăm din milă și nu din compasiune. Ajutăm pentru că nu vrem să ne simțim vinovați, ajutăm pentru că vrem să evităm dezaprobarea și respingerea celorlalți, ajutăm pentru că în acest mod ne sunt reduse emoțiile negative. Toate aceste răspunsuri vin în întâmpinarea întrebării de ce? și reprezintă interesul nostru. 

Legat de felul în care ajutăm, cum reflectă dacă ajutorul cerut corespunde nevoilor celor din jur sau este oferit automat din partea salvatorului care are nevoie să fie salvat.


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Despre echilibrul vieții sau despre dozele sănătoase ale egoismului și altruismului

Viața în sine reprezintă o îmbinare a egoismului cu altruismul. Ea devine echilibrată ori de câte ori dozele din care acționăm nu se revarsă, nu sunt în exces. Rolurile pe care le purtăm în relațiile noastre de fiică sau fiu, de mamă sau tată, de soț sau soție, de soră sau frate invită altruismul pe culmile cele mai senine ale dăruirii. 

”Revărsatul”, ca orice lucru în exces, dăunează. Astfel, ori de câte ori activăm aceste roluri atât de multiple și variante, oferim: iubirea, grija, sprijinul, protecția și susținerea noastră. Este ceea ce ar cuprinde și descrie într-o definiție succintă viața familială, din care oferim.

Cum similar din rolurile de coleg sau colegă, conducător sau subaltern, realizăm același lucru. Pentru că asta este ceea ce ar defini viața profesională din care, de asemenea, oferim: respectul și pasiunea noastră, dragostea pentru ceea ce suntem și facem, suportul și susținerea. Ceea ce au în comun aceste roluri, deși delimitate în arii diferite, este reflectat nu doar de legătura strânsă orientată spre consumul rezervorului de energie personal, ci și tendința de acaparare. Nici nu realizăm cum, pe drumul alunecos, multe dintre ”ajutoarele” oferite reflectă propriile nevoi. Ba mai mult, atrași de mirajul utilității, altruismul este cel care depășește subtil doza sănătoasă și acaparează în totalitate.

Așa poate că, timid, a luat naștere ”cea de-a treia viață” care, deși a fost prima în cronologia apariției, tinde să fie cea mai oropsită și uitată. Adesea chiar temporar suspendată. Singura din care primim. Ce primim? Iubirea și grija, atenția și protecția, siguranța și încrederea noastră față de noi. Da! Este cea care ia naștere din doza sănătoasă de egoism și fără de care nu am putea reflecta viața personală cu unicul ei rol. Cel din care ne-am facut ca identitate de gen apariția plină de sens pe acest pământ.

De aceea, ai nevoie să-ți acorzi cu delicatețe și indulgență toate acele momente în care să te oprești. Să te oprești din caruselul acțiunilor cotidiene, repetitive pentru a te reculege. Pentru a sta un moment cu tine. Pentru a-ți conserva resursele. Numai așa poți vedea ce poți cu adevărat face mai departe. Și da! Ai nevoie să-ți dozezi într-o manieră sănătoasă egoismul. Pentru că, deși nu ți-ai dat seama, TU ești cea mai importantă persoană din viața ta. Bine cu tine, bine și în toate relațiile tale cu cei din jur. 

Atenția redirecționată  și către propriile nevoi provenită din doza sănătoasă a egoismului încurajează și dezvoltă o dată cu ea empatia, încrederea, iubirea de sine și, implicit, față de semenii tăi. Dovada că altruismul este echilibrat și, de asemenea, și sănătos. Cum și criza inegalității dintre ele nu vine întâmplător și ostentativ. Ci ca o oportunitate de a-ți aminti și semnala că acum este momentul să faci ceva pentru tine. Să te accepți așa cum ești. Doar pentru că ești. Să te iubești și să te prețuiești doar pentru că ești. Să te protejezi și să ai încredere în tine. Pentru că poți. Și pentru că meriți. Pentru că ai venit cu scop și sens pe acest pământ și ai primit, o dată cu venirea ta, cel mai de preț dar: darul vieții.

Citește și:

9 pași spre iubirea de sine

4 pași spre o stimă de sine sănătoasă

S-ar putea să-ți placă și…

EFICIENȚĂ//

De ce sunt recunoscătoare experienței de burnout

OAMENI THRIVE//

Delia Robescu, jurnalist și instructor de yoga: ”Bunătatea mi se pare cea mai de preț calitate umană”

OAMENI THRIVE//

Randi, cântăreț: ”Starea de bine, mulțumirea de sine sunt alegeri pe care le facem sau nu”

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.