SELF-IMPROVEMENT//

De ce avem nevoie de spațiu personal și cum îl obținem fără să fim antipatici

În dinamica terapeutică s-a deschis un fel de spațiu de delimitare între ”înainte” și ”în timpul” pandemiei.


În următoarele 5 minute vei afla:

– Care este locul din casă unde poți câștiga un pic de intimitate.
– De ce este dialogul un bun creator de limite.


Înainte de perioada “cu mască”, auzeam multe femei că nu mai au timp pentru familie, că ajung târziu acasă, când trebuie să gătească, să curețe prin casă și nu mai apucă să se joace cu copiii, să petreacă timp cu partenerul de viață sau să citească o carte. Acum, cele care vin spre mine, în terapie, sunt sufocate de omniprezența familiei, de lipsa spațiului personal. 

Paradoxal, ești permanent alături de ceilalți și devii tot mai alienat de tine. Adulții lucrează de acasă, copiii învață ba fizic, ba online, unii locuiesc și cu părinții care ajută cu cei mici. În tot acest context, găsim tot mai puțin timp și spațiu pentru noi, atât femeile, cât și bărbații. 

Eu-l personal și limitele necesare

Situația devine ingrată pentru că are legatură cu limitele noastre și cu modul în care percepem eu-l nostru. Limitele sunt perspectiva din care privim lumea, modul în care ne raportăm la ceilalți. Sunt reprezentate de un set de reguli de conduită, convingeri, opinii, atitudini, experiențe trecute și abilități de adaptare socială. Limitele ne ajută să ne definim ca individ, evidențiind ce ne place și ce nu ne place, ce este corect și nu este corect din punctul nostru de vedere, dându-ne astfel posibilitatea să stabilim cât de multe le tolerăm celorlalți în comportamentul față de noi. A spune “da” când vrei să spui “nu”, a te simți vinovat că ai spus ”nu”, să acționezi împtriva convingerilor sau credințelor tale, pentru a le face pe plac celorlalți, să nu spui ce ai de spus, să îmbrățișezi părerile celorlalți doar ca să te simți acceptat, să nu denunți comportamentul agresiv al cuiva, să dai voie să fii întrerupt sau deranjat din ceea ce faci, să dai mai mult decât vrei sau poți, doar pentru a fi perceput ca util sau să nu-ți poți exprima nevoile emoționale în relația de cuplu, toate acestea sunt exemple de limite nesănătose.

Redefinirea limitelor personale 

Dacă înainte de pandemie aceste aspecte erau puse sub semnul întrebării, după doi ani de lucru de acasă și de ore online, majoritatea dintre noi a descoperit că aceste limite, fragile deja, par să se estompeze pe zi ce trece mai mult, până la dispariție. Acest lucru ne-a creat o stare de agitație, de sufocare, de frustrare permanentă, de “mă pierd pe mine”, “îmi pierd unicitatea și autenticitatea”, până la nu mai știu cine sunt. Pentru că, în preajma celorlalți, se activează rolurile noastre sociale: soție, mamă, fiică, noră, angajat, șef, iar spațiul tău sacru, locul în care înainte te retrageai pentru a te întâlni cu tine, cel autentic, cu esența ta, nu mai există. 

Orele pe care înainte le câștigai când ceilalți poate nu erau acasă, au dispărut. Vocea permanentă a celorlați din casă, zgomotul făcut de activitățile acestora, precum lovitul tastaturii, televizorul, spălatul și aranjatul vaselor în bucătărie, toate aceste zgomote de fundal te deconectează de la tine. 

Înainte, fiecare dintre noi avea anumite tabieturi, în funcție de programul personal și al celorlalți membrii ai familiei: de exemplu, cât erau copiii la școală, puteai să-ți dedici timp pentru scris, salon, o cafea cu o prietenă, sala de sport sau chiar să mai dormi o oră în plus. Acum, timpul tău este timpul tuturor celor din casă. 

Și, totuși, cum creăm spațiu pentru noi, pentru libertatea și creșterea noastră, pentru a ne reîncărca bateriile?


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Soluțiile mele salvatoare

Pentru că la baie și împăratul merge singur, mi-am mutat cărțile pe care le citesc în prezent în dulăpiorul din baie. Am descoperit că aici pot să petrec destul timp în liniște, fără să fiu deranjată și, culmea, să-mi vină idei geniale pentru articole sau materialele terapeutice la care lucrez. Așa că, lângă cărți, am făcut loc și pentru o agendă și două pixuri. În curând, partenerul meu a descoperit și el oaza de liniște și și-a adus o tabletă pe care continuă un film, face un joc, citește presa. Nici fiica noastră mai mică n-a ratat ocazia și profită de acest spațiu pentru a avea mai multă intimitate.

În același spațiu, am început să fac băi lungi cu sare, uleiuri, lumânări, muzică, o carte bună. Pe lângă curățarea energetică în sine, apa îmi dă voie să devin fluidă în emoții, în gândire, îmi creează spațiu pentru a fi. 

O altă metodă pentru a crea spațiu personal pentru fiecare membru al familiei este dialogul. Dialogul sincer, deschis, empatic, în care fiecare dintre noi își exprimă nevoie reale, fără să facă celorlalți observații, reproșuri. Vă sugerez să aduceți prima dată la masa tratativelor partenerul de cuplu. Este mai mult decât sigur că și el se confruntă cu aceleași constrângeri și frustrări. În acest context, partenerul de viață este cel mai bun aliat, deși pare să poarte de cele mai multe ori uniforma inamicului public numărul unu. Eșecul de a comunica eficient ar putea aduce tensiuni inutile; așadar, o identificare clară a nevoilor de intimitate și de spațiu personal ale fiecăruia dintre parteneri sunt salvatoare. 

Ce ziceți să luați o pauză din a face echilibristică între îngrijirea copiilor și alte sarcini casnice? Eu am găsit, lângă casă, un bistro care gătește ca la mama acasă, în versiunea în care mama ar fi Martha Stewart. Și au niște prețuri incredibil de faine. Într-una din zile, după ce a savurat supa de rață și cotletul cu ciuperci luat de la bistro, partenerul meu îm zice: “ Vezi, dacă ești fată deșteaptă? Nu ți-ai mai bătut capul cu ce să gătești și în timpul ăsta ți-ai văzut de picturile tale. Bună idee! Ar trebui să apelăm mai des la ei!”.

Renegocierea regulilor

Vă sfătuiesc să nu ezitați să vorbiți cu cel de lângă voi atunci când lucrurile stabilite anterior nu mai funcționează în acest nou cadru. De exemplu, după ce ați pus copiii la culcare, este posibil să fie nevoie să renunțați la serialul de pe Netflix pe care-l vedeați împreună, deoarece aveți nevoie de mai mult timp fiecare singur, acum că sunteți acasă și lucrați unul pe lângă celălalt toată ziua.

Indiferent de ce ai nevoie, împărtășește-ți din timp gândurile și preocupările. Celălalt, cu toată iubirea și prețuirea, n-are globul de cristal în palmă ca să-ți poată ghici dorințele. Dacă așteptați până când frustrarea rimează cu furia, este mai probabil să deveniți nedrepte sau să vă învinovățiți partenerul că nu v-a ajutat într-o chestiune de care nici măcar n-a știut. Este esențial să discutați fiecare dintre nevoile, dorințele și așteptările voastre, cât mai des.

Adaptarea la schimbare este un travaliu permanent. Fiți îngăduitoare cu voi însevă, dacă simțiți că începeți să dați rateuri. Această schimbare a stilului de viață ne aruncă cât colo din zona de confort, dar am vești bune pentru voi: creșterea, dezvoltarea și întâlnirea cu sinele tău autentic au loc dincolo de zona de confort. Tranformați această perioadă de disconfort în oportunitatea de a vă identifica limitările și de a dărâma zidurile care vă limitează bucuria de viață. Profitați de ocazie pentru a da toate măștile jos!

Citește și:

Cum facem să comunicăm eficient în cuplu?

Ce înseamnă o relație sănătoasă?

S-ar putea să-ți placă și…

WELLBEING//

Radiografia începutului de izolare: autodezvăluire asumată

SELF-IMPROVEMENT//

Cum să-ți încarci bateriile în familie

SELF-IMPROVEMENT//

5 idei ca să economisești bani toamna asta

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.