EFICIENȚĂ//

Cum te pregătești (emoțional) pentru toamnă

Ne așteaptă un sezon presărat cu motive de stres.


În următoarele 5 minute vei afla:

– Care sunt cele mai stresate categorii sociale în perioada pandemiei.
– Cum să traversezi cu bine aceste luni, pline de turbulențe.


Atunci când prognoza meteo anunță că o furtună mare se îndreaptă către regiunea în care locuim, soția mea, Katie, începe deja să facă pregătirile necesare pentru cazul în care am rămâne fără electricitate: alimente neperisabile în cămară, lanterne cu baterii încărcate, benzină în rezervorul mașinii, ceva bani cash la îndemână. Și le amintește tuturor membrilor familiei să aibă telefoanele și laptop-urile încărcate. Furtuna poate sau nu să provoace haos, nu avem de unde ști dinainte, însă, ea a făcut toate pregătirile necesare ca să trecem cu bine prin și peste evveniment, în cazul în care, totuși, acesta se instalează.

Atunci când călătorești cu avionul, ți se face instructajul standard pentru situații de urgență: însoțitorii de bord îți arată concret ce ai de făcut în diferite situații de criză, înainte de decolarea avionului. Printre alte instrucțiuni, ți se spune cum trebuie să procedezi cu masca de oxigen, cu vesta de salvare și cum poți găsi cea mai apropiată ieșire. Desigur, sperăm ca pe parcursul zborului să nu întâlnim turbulențe într-atât de serioase încât să provoace eliberarea măștilor de oxigen, însă este bine să fim pregătiți din punct de vedere mental. În caz că…

Stresul ne înconjoară la fiecare pas. Nu e de mirare că nivelul stresului resimțit de americani a crescut de când s-a declanșat pandemia de COVID-19, potrivit rezultatelor sondajului anual având ca tematică stresul, realizat de Asociația Psihologilor Americani. Datele obținute arată că cetățenii americani sunt preocupați de situația provocată de COVID-19, de viitorul țării, al economiei și al pieței muncii. Părinții care au rămas acasă împreună cu copiii lor și persoanele de culoare raportează cele mai înalte niveluri de stres.  

E ușor de întrevăzut că stresul va fi și mai mare în toamna care vine. Pentru că sunt din plin condiții ”de formare a norilor de furtună”

Am în vedere, în special, doi factori. Primul este apropierea sezonului gripei, care va face probleme mari dacă pandemia este încă în plină forță. Iar în al doilea rând, stagnarea economiei, Șomajul, închiderea micilor afaceri, însoțite de recenta creștere a prețurilor la bursă, ceea ce sporește riscul unei corecții bursiere, iar asta îi îngrijorează, în special, pe aceia care au acțiuni la bursă și care se bazează pe aceste investiții pentru a putea plăti școlile copiilor sau pentru a-și putea alimenta fondurile de pensii.

Oare se vor conjuga acești factori? Aria mea de expertiză este cultura de grup și știu să vorbesc despre ce anume au nevoie indivizii și grupurile pentru a prospera. Din acest punct de vedere, iată câteva subiecte de gândire legate de apropierea toamnei. 

Recunoaște reacțiile oamenilor la stres

Stresul pe termen scurt este un lucru. Atunci când trebuie să susții un discurs în public, ai emoții să pui mâna pe microfon, în timp ce ochii audienței sunt ațintiți asupra ta: începi să transpiri, ți se usucă gura, nu știi dacă o să reușești să-ți amintești ordinea ideilor pe care vrei să le expui. Dar odată încheiat discursul, însă, trăirile stresante și reacțiile fizice subsidiare încetează. 

Dacă îți este cunoscută sintagma ”instinct de supraviețuire”, ea descrie perfect modul în care o persoană reacționează în fața unui stres puternic (de scurtă durată), pe care îl percepe ca fiind amenințător, cum ar fi, de exemplu, situația în care ești atacat. În timpul reacției de răspuns la stres, organismul uman redistribuie resursele precum sângele, glucoza și oxigenul către acele funcții pe care anticipează că le va folosi pentru activarea instinctului de supraviețuire, cum ar fi inima, plămânii și coapsele, în timp ce limitează aceste resurse la nivelul sistemului digestiv, sistemului imunitar, al celui reproducător și în anumite regiuni ale creierului. 

Spre deosebire de stresul acut, stresul cronic nu încetează. Grijile legate de sănătate, de politică și de economie sunt surse de stres cronic în care oamenii rămân blocați, simțindu-se amenințați constant. 

Iar atunci când sunt afectați de stresul cronicizat, există riscul instalării unor comportamente adictive sau abuzului de substanțe, care au ca rol reducerea intensității trăirilor sau iluzia gestionării lor. Stresul cronic poate, de asemenea, să provoace letargie sau depresie, pe măsură ce organismul se dezactivează treptat, în încercarea de a face față trăirilor copleșitoare.  

Un alt mecanism disfuncțional de gestionare a stresului, la care ar trebui să fim vigilenți, este transferulo, adică ceea ce se întâmplă atunci când ne vărsăm nervii pe cineva doar ca să evacuăm prea-plinul de stres acumulat. A-ți vărsa nervii pe cineva cuprinde forme de agresivitate verbală, sexuală sau fizică non-sexuală, acțiuni care reușesc să diminueze nivelul de stres al individului, însă îi lezează pe ceilalți. Victima poate fi cineva care are legătură cu cauza stresului sau poate fi un țap-ispășitor complet nevinovat. 

De asemenea, e important de știut că cei care au trecut prin traume sunt mai susceptibili să interpreteze evenimente curente drept amenințări, chiar dacă, în realitate, nu sunt. În consecință, sunt mai vulnerabili la stres, iar reacțiile lor pot fi disproporționate. 

Cel mai sănătos răspuns în fața stresului și al amenințării este să cauți compania altora. Nu-ți face griji de unul singur! Nu trece singur prin asta. Shelly Taylor, Doctor în Științe la UCLA descrie acest mecanism prin sintagma ”Cere și oferă”.


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Cum să traversezi cu bine o perioadă în care se prefigurează turbulențe

Liderii eficienți privesc mereu înainte, scrutează orizonturile pentru a identifica oportunități, dar și posibile provocări, și se pregătesc din timp să le facă față. Iată, în continuare, câteva lucruri pe care le poți face pentru a fi pregătit și pentru a-ți pregăti echipa să faceți față împreună evenimentelor care ar putea să vă provoace stres. 

  • Ai grijă de tine. E necesar să rămâi echilibrat și stabil, pentru binele tău și pentru binele familiei tale, al prietenilor și al colegilor care se bazează pe tine. Îmi vine în minte secvența aceea cu instrucțiunile dinaintea zborului cu avionul, în care ți se recomandă să-ți pui mai întâi tu masca de oxigen și de-abia apoi să-i ajuți pe cei din jurul tău. Nu poți da ceea ce nu ai.
  • Fă-ți vaccinul de gripă chiar de la începutul campaniei de vaccinare. E o măsură preventivă recomandată de medici, în care eu am foarte mare încredere și-ți va reduce considerabil riscul de a contracta simultan și gripă și COVID-19. Încurajează-i și pe alții să procedeze la fel. 
  • Fii vigilent în privința COVID-19. Începe să se instaleze o formă de epuizare în legătură cu pandemia, însă e important ca tu și oamenii pentru care ești responsabil să rămâneți vigilenți. Dr. Herb Pardes, psihiatru cunoscut și respectat și fost CEO al sistemului de sănătate New York Presbyterian spunea cândva: ”Eu antropomorfizez leziunea și boala. Le tratez ca pe un inamic malefic, pe care îmi doresc să-l spulber înainte ca el să le poată face rău celor din familie și prietenilor”. Atunci când ai tot timpul în minte faptul că acțiunile tale te pot proteja pe tine și pe cei din jurul tău, vei reuși să rămâi în lupta de limitare a răspândirii virusului. Vestea cea bună este că, dacă perseverăm în a purta masca atunci când suntem în public, în a ne spăla pe mâini frecvent, în a menține distanțarea fizică față de cei care sunt înafara bulei noastre de siguranță și în a dezinfecta adesea suprafețele care vin în contact cu multă lume, riscul de a ne contamina cu COVID-19 este mult redus. 
  • Păstrează legătura cu cei la care ții și cu cei pentru care răspunzi la locul de muncă. Întreabă-i ce mai fac pe cât de des posibil. Pune-le întrebări, ajută-i să se destăinuie și ascultă-i cu atenție, mai ales dacă simți că sunt anxioși. Unul dintre principiile de funcționare a creierului nostru este acela că dialogul calmează nervii și îi ajută pe oameni să rămână raționali prin activarea cortexului prefrontal, o regiune a creierului implicată în luarea deciziilor raționale și în inhibarea activității amigdalei: zona corticală responsabilă de procesarea amenințărilor și de luarea deciziilor impulsive. 
  • Fii atent la cei din grupul tău și caută să-ți dai seama cât mai din timp dacă vreunul dintre ei e pe cale să cedeze nervos. Dacă observi că cineva se distanțează de grup, încurajează-L să vorbească despre gândurile și sentimentele care nu-i dau pace. Arătând că-ți pasă, îl vei ajuta să-și potolească temerile și îl vei aduce înapoi în sânul grupului. 
  • Transmite celor din jurul tău o atitudine optimistă, dar realistă. Avem multe motive să rămânem optimiști în legătură cu faptul că anul ce urmează va aduce progrese semnificative în lupta globală împotriva COVID-19. Până acum, s-a constatat că pacienții cu forme severe de COVID-19 răspund mai bine la tratamentul cu steroidul dexametazonă și la schimbarea poziției corpului – în loc să stea culcați pe spate, se pare că e mult mai benefic să stea cu fața în jos, reducându-se, astfel, considerabil riscul de a muri. Probabil că destul de curând se vor descoperi și alte conduite terapeutice care vor diminua și mai mult acest risc. Și probabil că, în următoarele douăsprezece luni, vor apărea pe piață unul sau două vaccinuri de largă circulație. 

Anotimpul pe care-l traversăm este unul plin de provocări. Însă acesta este un moment potrivit pentru a evalua cu onestitate felul în care faci față nivelului de stres pe care îl experimentezi în aceste timpuri și pentru a decide ce fel de ajustări trebuie să faci și în ce direcții e cazul să faci pași, pe măsură ce se apropie toamna. Printre cunoscuții tăi, sunt, probabil, și persoane pe care stresul amenință să le copleșească. Eu cred cu tărie că poți face diferența în sens pozitiv, ajutându-i pe cei din subordinea ta să treacă cu bine prin perioada aceasta și să realizeze că au un viitor luminos înainte.

Citește și:

Cum am ajuns, după secolul vitezei, să tânjim la slow living

12 daruri pe care meriți să ți le oferi și care îți vor schimba viața

S-ar putea să-ți placă și…

SELF-IMPROVEMENT//

Cum îți alegi psihoterapeutul

SELF-IMPROVEMENT//

8 mituri despre relații și cum ne afectează ele

SELF-IMPROVEMENT//

Relații sănătoase Vs. relații toxice

Înscrie-te pentru a primi newsletter-ul

Thrive Global
Curajul este ca un mușchi. Și știu din proprie experiență că pe măsură ce îl exersezi devine din ce în ce mai ușor să nu te lași copleșit de temeri.

- Arianna Huffington

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.