EFICIENȚĂ//

Cum putem aduce natura în viața de zi cu zi

Pandemia ne-a oferit ocazia să ne reconectăm la natură.


În următoarele 5 minute vei afla:

– De ce ar trebui să-ți decorezi spațiul de lucru cu plante.
– Care este viitorul în reinventarea relației între loc, peisaj și mediul construit.


Pentru mulți dintre noi, o zi de muncă începe și se termină într-o absolută deconectare față de tot ceea ce înseamnă natural. Majoritatea acțiunilor zilnice se desfășoară fie în cadre de beton, în bătaia tăioasă, dar necesară a aerului condiționat, fie în diverse mijloace de transport, ce ne poartă între aceste diferite locuri.

În acest context, lumea noastră interioară se confruntă cu senzația unei majore lipse de sens, cu anxietate și somatizări, care ridică rata absenteismului, cu un stres perpetuu, ce ne afectează pe termen lung.

Cum ne ajută integrarea naturii în activitățile zilnice și cum o putem face fără a recurge la schimbări complicate și solicitante?

Nostalgia naturalului

Dezvoltarea sau schimbarea de orice fel poartă cu ea nu doar câștigul unei direcții proaspete, în curs de descoperire, ci ascunde și pierderea a ceea ce a fost. Ceea ce a adus tehnologizarea, industrializarea, urbanizarea a fost inevitabil un abandon al naturalului în viețile multora dintre noi. E o nostalgie pe care o observ în forme diferite în cabinet, aproape fără excepție, la pacienți cu vârste cât se poate de variate.

Și vorbesc aici atât despre nostalgiile evidente, precum amintirea unor perioade trăite mult mai aproape de natură, poate în casa părintească, poate la bunici, cât și despre idealizarea unui scenariu de viață mai simplu, în care munca de zi cu zi se conturează mult mai palpabil, mai conectat la realitate.

Îmi vin în minte cazurile unor pacienți care își apreciau locul de muncă, performau în cadrul lui și se bucurau de recunoaștere pentru activitatea desfășurată. Dar tot erau mistuiți de suferință, de dorul acesta neîmplinit, care nu putea fi alinat prin trucuri și pachete ce țin de remunerare, prin schimbări de funcție, de job, de oraș.

Spre exemplu, un director de marketing își dorea să aibă o mică pensiune în Deltă și să se retragă acolo măcar șase luni pe an, un specialist în achiziții și comerț exterior, care-și dorea un studio de croitorie sau un inginer mecatronist care-și dorea un mic atelier, în care să producă manual diverse obiecte de mobilier din lemn. Vorbesc de oameni care își căutau un sens pentru munca zilnică, unul mult mai aproape, atât de natura interioară, cât și de natura exterioară. Își căutau o activitate zilnică mai puțin abstractă, pierdută între schimburi de mail-uri și videoconferințe.

Pe acest fond de frustrare, tulburările anxioase și depresia își găsesc astfel un teren fertil, iar stresul devine o constantă.

Pandemia – ocazia reconectării cu natura și naturalul

Într-un astfel de context, situația pandemică pe care o traversăm, cu și fără izolările ei, a avut un cu totul alt ecou. A adus resetări de tipul acum ori niciodată în viața multora dintre noi. Multe familii s-au retras la țară sau în provincie, piața imobiliară a explodat mai degrabă în direcția periferiilor marilor orașe (în cartierele de case care ofereau măcar un minim contact cu natura). Oamenii s-au arătat mai productivi lucrând de acasă și îmbinând viața personală cu cea profesională, lucrând poate din propria grădină sau de pe balconul casei, luându-și pauze pentru a se plimba prin parcul din apropiere, vizitându-și mai des părinții aflați poate în provincie și putând să lucreze de acolo, fiind în același timp aproape de ei.

La o scurtă analiză social media, am putut vedea cu ușurință o întoarcere către naturalețe și în ceea ce privește pasiunile destinate timpului liber, fie că vorbim despre pasiunea de a găti, de a dezvolta o relație reală cu hrana consumată, fie că vorbim despre manifestări artistice, de la pictură, la dans, etc.

Cum putem aduce natura mai aproape de noi?

Despre rolul arhitecturii în contextul restabilirii legăturii cu natura ne vorbește Cristina Chelărescu, arhitect asociat SaneArchitecture Paris:

”Studiile privind calitatea arhitecturală a spațiilor ne arată că până și privitul unor imagini ce conțin elemente naturale are un efect benefic asupra confortului subiecților. Biophilia, definită de biologul E.O. Wilson de la Harvard ca o nevoie umană înnăscută de a se conecta/a se afilia cu elemente «vii», este din ce în ce mai prezentă în strategiile de proiectare: sere integrate în spații de locuit, healing gardens în clădirile dedicate sănătății, pereți și terase decorate cu vegetație în spațiile de lucru. Această preocupare pentru natural se manifestă în două feluri.

  • În primul rând, experiența directă, contactul relativ nestructurat cu atributele ale naturalului: ferestre largi, luminoase, și orientarea clădirilor către ecosisteme independente – păduri, lacuri etc.
  • Pe lângă contactul direct și nestructurat cu natura, arhitectul poate propune și o interacțiune controlată: spații peisagere, terase sau chiar o gradină de legume care necesită implicare în întreținere. În orașele mari, cu densitate mare de construcții, aceste spații vegetale au o contribuție importantă la menținerea ecosistemului natural.

Un alt tip de integrare a naturalului într-o lume a hiper-realului, în care imitația este, de multe ori, superioară originalului, implică contactul simbolic cu natura: un tratament decorativ cu elemente vegetale, materiale naturale, o pictură, un clip, o imagine proiectată a mediului natural.

O a doua dimensiune a naturalului în arhitectură e reprezentată de designul care integrează genius loci, adică spiritul locului: definit ca un joc între peisaj și formele arhitecturale propuse. De la mișcarea art nouveau, de la începutul secolului 20, arhitectura lui Antonio Gaudi din Barcelona, la casa de la cascadă a lui Frank Loyd Wright, până la arhitectura inspirată din elemente naturale a lui Santiago Calatrava sau a arhitecților japonezi ca Toyo Ito, raportarea la natural a reprezentat o preocupare constantă a arhitecților.

Care este viitorul în reinventarea relației între loc, peisaj și mediul construit? Strategiile inovatoare ce dizolvă barierele dintre natural și construit: prezența apei ca element de design, terase și curți interioare decorate cu vegetație, suprafețe vitrate mari și accentul pe transparență și deschidere.

Ne imaginam, în general, raiul ca pe un spațiu al naturalului și iadul mai degrabă ca un spațiu construit. Dematerializând barierele fizice și simbolice între construit și natural obținem spații care respiră, atât în sensul propriu, de ventilație naturală, cât și simbolic (clădiri care funcționează împreună cu natura, și nu împotriva ei)”, explică expertul.


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Sfaturi practice pentru integrarea naturalului în mediul de lucru

Dar pentru că deciziile arhitecturale și urbanistice nu sunt tocmai aspecte asupra cărora să avem un control direct, Maureen K. Calamia, Feng Shui & Biophilia Expert, ne invită să vedem ce putem face, fiecare dintre noi, ca angajați, manageri sau antreprenori pentru a aduce natura în spațiile de lucru de fiecare zi, fie că muncim de acasă sau din spații special amenajate:

  • Alege să decorezi interiorul spațiului, acasă sau la birou, cu plante vii. Deși chiar și cu o singură plantă de acest gen se simt îmbunătățiri în calitatea muncii și a stării de bine, ideal este să existe cel puțin o plantă la 100 de metri pătrați. Plantele pot avea și o componentă utilitară, ele putând fi folosite nu doar cu scop decorativ, ci și pentru a segmenta diverse spații cu utilități diferite: birouri, zonă de așteptare etc. Prezența unor astfel de plante va aduce un plus în puterea de concentrare, în productivitate și va ajuta la filtrarea toxinelor și a particulelor din atmosferă, facilitând un aer superior calitativ.
  • Calitatea aerului pe care îl respirăm se reflectă în calitatea muncii pe care o prestăm. Este important să alegem să aerisim spațiul de câte ori acest lucru este posibil. De asemenea, anumite activități de grup de tipul ședințelor ar putea fi desfășurate în aer liber, dacă spațiile comune permit acest lucru.
  • Importanța lucrului în natură e extrem de importantă. În SUA, 64% dintre angajați nu au acces la lumină naturală în spațiile lor de lucru. În cazul în care spațiul nu poate fi modificat astfel încât accesul la lumină naturală să fie mai mare, putem apela la diverse artificii care să substituie această lipsă: sisteme de iluminat care mimează dinamica luminii naturale, contrabalansarea luminii reci, întâlnită în majoritatea spațiilor de birouri, cu lumina caldă.
  • Un trend important în designul de interior actual implică preluarea unor elemente industriale, metalizate, reci și minimaliste. Deși nu contestăm valoarea estetică a unor astfel de direcții, efectul asupra stării de bine a individului nu este una pozitivă. Cu mici modificări aduse spațiului, putem aduce natura aproape de noi, iar acest lucru va avea efecte directe asupra scăderii nivelului de stres în spațiul de muncă. Un covor de inspirație naturală, folosirea lemnului natural pentru mobilier, folosirea culorilor de inspirație naturală: verde, albastru, nuanțele de maro etc.
  • De asemenea, accesul vizual la aspecte din natură este foarte important. În cazul în care modificarea spațiului nu ne permite acest lucru, se poate alege utilizarea unor imagini inspirate din natură, angajații pot fi încurajați să aducă în spațiul de lucru chiar fotografii personale realizate în medii naturale.

Citește și:

Cu apartamentul la detox

Cercetătorii de la Yale au descoperit cea mai eficientă metodă de reducere a stresului și a anxietății

S-ar putea să-ți placă și…

SELF-IMPROVEMENT//

5 obiceiuri zilnice care te duc mai aproape de bani, succes și împlinire

SELF-IMPROVEMENT//

Autoreglarea emoțională pe repede înainte

WELLBEING//

Mindfulness: cum să aduci atenție și intenție în viața de zi cu zi

Înscrie-te pentru a primi newsletter-ul

Thrive Global
Curajul este ca un mușchi. Și știu din proprie experiență că pe măsură ce îl exersezi devine din ce în ce mai ușor să nu te lași copleșit de temeri.

- Arianna Huffington

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.