SELF-IMPROVEMENT//

Cum îți afectează creierul lipsurile din copilărie

Să trăiești în sărăcie îți schimbă modul de a gândi, însă răul poate fi reparat.


În următoarele 3 minute vei afla:

– De ce rezolvarea problemelor materiale îți diminuează puterea de concentrare și creativitatea.
– Ce tip de mesaje bombardează creierul atunci când te confrunți cu lipsurile.


Nimeni nu poate spune că are o viață lipsită de stres, însă sărăcia și lipsurile asociate acesteia declanșează o presiune foarte puternică, una al cărei nivel nu este simțit de oamenii care nu duc lipsa mijloacelor materiale. Și, așa cum acest articol din The Atlantic ne deschide ochii, acel tip de stres poate avea efecte dezastruoase la nivelul creierului uman. 

Scriitoarea Tara García Mathewson evidențiază în acest articol rezultatele unei cercetări care arată că starea de sărăcie duce la trimiterea unui semnal de stres puternic și continuu de la sistemul limbic (acea parte a creierului nostru care se ocupă cu gestionarea emoțiilor) la cortexul prefrontal (zona din creier care e responsabilă cu rezolvarea problemelor și cu stabilirea țelurilor). Drept rezultat, creierul este supra-încărcat cu mesaje de alarmă, ceea ce face dificilă chiar și rezolvarea problemelor uzuale, de zi cu zi. 


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Articolul din The Atlantic folosește povestea lui Ginelle V. ca exemplu edificator: într-o discuție cu Stephanei Brueck de la International Mobility Project, Ginnelle, o mamă singură trăind în condiții foarte modeste, descrie cât de dificil îi este să-și ajute copilul de cinci ani să facă exerciții. Copilul său are o problemă medicală și medicii i-au prescris anumite exerciții care să amâne operația invazivă; însă, în ciuda importanței acestui fapt, lui Ginelle i se pare foarte dificil să-l ajute să se miște. „Sunt adult, am suficientă minte”, spune ea, explicând cât de ciudat i se pare să nu poată identifica pașii necesari acțiunii fără ajutorul lui Brueck. 

Atunci când îți faci griji în ceea ce privește nevoile de bază, cele de supraviețuire (spre exemplu, unde va dormi familia ta sau de unde vei face rost de mâncare), creierul este extenuat, obosit, și poate să folosească mult mai puțin din capacitatea lui pentru a se gândi la soluții pe termen lung, scrie Mathewson. Și asta explică de ce oamenii care trăiesc în sărăcie par să facă alegeri de moment nu tocmai înțelepte, care le satisfac nevoile imediate, în loc să se gândească la cum vor sta lucrurile pe termen lung. Și asta nu pentru că nu sunt isteți, însă creierul lor se poate concentra doar la problemele cărora trebuie să le facă față în acel moment, nu celor care ar putea avea loc în viitor. NPR explorează acest concept în cel mai recent podcast Hidden Brain. Episodul cercetează de ce, atunci când îți dai seama că îți lipsește ceva din viață, cum ar fi banii sau mâncarea, te poți concentra doar asupra acestui lucru, ceea ce face ca mintea ta să găsească tot mai greu soluții eficiente pentru a rezolva alte probleme. 

Există însă și o fărâmă de optimism în toată această realitate întunecată: știința arată că răul făcut de condițiile precare de viață asupra capacităților cognitive poate fi reparat, așa cum arată informațiile unor organizații. Spre exemplu, Economic Mobility Pathways (EMPath) este o organizație non-profit din Boston, care și-a bazat întreaga filozofie pe dorința de a stopa efectele sărăciei asupra creierului, cu intervenții care „sunt destinate pentru a ajuta familiile din aceste medii să-și repornească, efectiv, mintea”, spune Mathewson. 

Rezultatele obținute de EMPath sunt impresionante: din familiile participante în program, „86% dintre copii au demonstrat o creștere a mobilității și adaptabilității de a gândi și a se raporta la mediul exterior, iar 86% dintre familiile participante și-au îmbunătățit ordinea în casă și și-au regândit prioritățile”, spune Mathewson. 

Aceste rezultate nu doar ajută organizații ca EMPath să înțeleagă mai bine funcționarea creierului uman și pun baza unei mai bune structurări a programelor de ajutor, ci funcționează și ca o funcție socială critică. Faptul că putem vedea din altă perspectivă deciziile luate ca urmare a stării de sărăcie și a lipsurilor în categoria „nu mă pot abține, dar totuși o să fac asta” ajută oamenii care au suficiente mijloace materiale să-și reconsidere judecățile, nu întotdeauna corecte. Pe termen lung, este chiar posibil să șteargă prejudecățile legate de sărăcie și să ducă la găsirea unor soluții mult mai sustenabile pentru cei aflați în situații dificile. 

Citește și:

Te simți vinovat(ă) că muncești în loc să stai cu copilul? Știm perfect cum e!

Cum ne învățăm copiii să-și comunice corect nevoile

S-ar putea să-ți placă și…

SELF-IMPROVEMENT//

Riscul de a fi autentic în era digitală

SELF-IMPROVEMENT//

Cum rămâne cu sănătatea emoțională a părinților?

WELLBEING//

Legătura neașteptată dintre anxietate și zona în care locuiești

Înscrie-te pentru a primi newsletter-ul

Thrive Global
Curajul este ca un mușchi. Și știu din proprie experiență că pe măsură ce îl exersezi devine din ce în ce mai ușor să nu te lași copleșit de temeri.

- Arianna Huffington

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.