WELLBEING//

Cum afectează coronavirusul creierul

Un medic neurolog ne explică ce modificări apar la nivelul sistemului nervos.


În următoarele 5 minute vei afla:

-Câți dintre pacienții infectați cu coronavirus pot avea manifestări neurologice.
-De ce bolnavii își pierd mirosul.


Coronavirusurile sunt o grupă de virsuri ce dau boli respiratorii acute la om, majoritatea provocând infecții acute de căi respiratorii superioare ușoare (așa zisa “răceală comună”), dar există cel puțin două tulpini virale ce au provocat, până acum, boli respiratorii grave: SARS-CoVși MERS-CoV, care au determinat apariția epidemiilor de SARS și, respectiv, MERS în trecut.

Denumirea de SARS – sindromul acut respirator sever descrie, de fapt, și prezentarea clinică tipică pe care o aveau acești pacienți. Similaritatea prezentării între boala SARS din 2002-2004 și noul sindrom respirator de la sfârșitul anului 2019 a determinat și denumirea noii tulpini virale SARS-CoV-2.

Manifestările neurologice ale virusului

În cadrul COVID-19 au fost descrise multiple manifestări neurologice dintre care cele mai frecvent citate, într-un studiu european cu peste 2.300 de participanți, au fost: durerea de cap, dureri musculare, lipsa mirosului și lipsa gustului, tulburări ale stării de conștiență, agitație psihomotorie, somnolențăși amețeală. Alte tulburări mai rare au fost: tulburări de înghițire, crize epileptice și tulburări de mișcare. 

Deși aceste simptome ar putea duce cu gândul la o afectare specifică a sistemului nervos în cadrul bolii COVID-19, nu există dovezi certe în acest sens.

Studii dedicate asupra manifestărilor neurologice în cadrul infecției cu SARS-CoV-2 sunt relativ puține și, în general, efectuate pe numere relativ mici de pacienți. Totuși, în cadrul analizei studiilor și rapoartelor de cazuri publicate pânăîn acest moment, reies câteva lucruri. 

În principiu, considerând caracteristicile similare ale epidemiilor trecute de coronavirus (SARS respectiv MERS), și aceste virusuri au determinat, într-un procent relativ mic de cazuri, afectare neurologică (encefalite, mielite, afectare nervoasă periferică): 0.09% în cazul SARS și 0.36% pentru MERS. Aceste procente mici ar putea părea insignifiante la prima vedere, deoarece au însemnat sub 20 de pacienți cu afectare neurologică, însumați pentru cele două epidemii trecute. 

Totuși, considerând numărul actual excepțional de mare de infectați cu SARS-CoV-2 (aproximativ 21 milioane de infectați global), dacă proporția de pacienți cu afectare neurologică este similară, ne putem aștepta la un număr oriunde între 189.000 și 756.000 de pacienți, ce ar putea avea o formă de afectare neurologică.

Date insuficiente

Până la acest moment, lipsesc date certe care să poată estima prevalența reală a afectării neurologice în cadrul bolii COVID-19, dar au fost raportate cazuri izolate de diverse complicații neurologice. În cadrul sindroamelor afectând sistemul nervos central (creierul și măduva spinării), au fost raportate aproximativ 8 cazuri de encefalită (inflamația creierului) în cadrul bolii, un singur caz până la acest moment de mielită (afectarea măduvei spinării) și 2 cazuri de ADEM (encefalomielită diseminată acută – o formă gravă de inflamație secundară imună a creierului și a măduvei spinării), ca urmare a bolii.

Au fost, de asemenea, raportați și pacienți cu afectare de sistem nervos periferic (rădăcinile nervoase, plexurile nervoase, nervii periferici și placa neuromusculară), aproximativ 19 pacienți suferind de sindromul Guillain-Barre și variantele sale (o boală inflamatorie considerată prin reacție imună secundară a rădăcinilor nervoase și nervilor periferici) asociat infecției SARS-CoV-2, cât și un număr relativ mare ( aproximativ 11%) de creștere a enzimelor musculare, sugerând o posibilă afectare musculară dintr-o serie de 214 pacienți din Wuhan

Nu în ultimul rând a fost raportată o incidență ușor mai mare decât așteptată a accidentelor vasculare cerebrale la pacienții suferinzi de COVID-19. Aici merită menționat că majoritatea pacienților care sufereau un accident vascular cerebral erau, în general, pacienți mai vârstnici de 60 ani și cu multipli factori de risc vasculari (hipertensiune arterială, diabet zaharat, hipercolesterolemie etc.), dar au fost raportate și cazuri de pacienți mai tineri (sub 50 de ani), ce nu aveau acești factori de risc clasici și au suferit accidente vasculare cerebrale ischemice (în care se înfundă un vas cerebral) sau hemoragice (în care se sparge un vas intracranian), ce a fost interpretat ca un posibil argument pentru ipoteza unei coagulopatii secundare bolii.

Semnificația acestor afectări este momentan destul de dificil de interpretat din multiple puncte de vedere. Din cauza faptului că aceste cazuri au fost raportate în centre diferite, folosind investigații diferite, criterii diferite de diagnostic sau definiție și faptul că numărul total de pacienți raportați ca având afectare specifică de sistem nervos a fost relativ mică este dificil de adunat un grup omogen de pacienți pentru a putea fi studiat. În al doilea rând, dovezile anatomopatologice până la acest moment sunt puține și, câteodată, contradictorii în ceea ce ține de afectarea neurologică, în cadrul COVID-19. 

Un studiu care a căutat specific atât modificări neuropatologice, cât și prezența intracerebrală a virusului SARS-CoV-2 la pacienți decedați recent de forme grave de COVID-19 nu a arătat prezența virusului în secțiunile de creier analizate, incluzând bulbii olfactivi – un loc de elecție studiat, deoarece ar fi explicată anosmia (lipsa mirosului), atât de frecvent raportată ca simptom. 

În plus, nu au fost decelate modificări neuropatologice care să indice infectarea directă a structurilor nervoase de către virus, ci doar fragmente virale, care au fost explicate de autori ca fiind posibile în urma prezenței ARN-ului viral circulant în sânge. În schimb, în cadrul aceluiași studiu, au fost descrise modificări care sugerau mai degrabă leziuni hipoxice cerebrale tipice (leziuni apărute prin lipsa de aport suficient de oxigen a acestor structuri), probabil ca urmare a insuficienței respiratorii severe de care sufereau acești pacienți.


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Concluziile cercetărilor se contrazic

Alte studii anatomopatologice, pe numere mici de pacienți, au arătat rezultate de-a dreptul contradictorii. Într-un studiu german fiind descrise modificări inflamatorii și hemoragice difuze cerebrale ca un posibil argument pentru ipoteza coagulopatiei ce ar putea apărea în cadrul bolii, un alt studiu similar, efectuat de asemenea în Germania nu a putut demonstra modificări patologice la nivelul creierului, excluzând prezența semnelor de encefalită sau vasculită cerebrală, boala fiind practic limitată la nivel pulmonar.

Coroborând aceste date, este dificil să tragem niște concluzii certe, cel puțin momentan. În schimb, este clar că e nevoie să așteptăm studii și date suplimentare pentru a fi mai siguri în ceea ce ține de afectarea neurologică din cadrul COVID-19. Din studiile efectuate până în acest moment, este dificil să afirmăm că SARS-CoV-2 prezintă vreun neurotropism particular, ba chiar sunt dovezi împotriva acestei ipoteze. 

Totuși, simptomatologia destul de frecventă neurologică, precum am citat anterior, ar putea rezulta fie ca urmare a efectelor sistemice ale virusului (somnolență, durere de cap, amețeală) similar oricărei alte boli virale sistemice, dar posibil și prin afectarea la nivelul receptorilor periferici (de exemplu, mucoasa nazală cu rinoree abundentă, ca explicație pentru anosmie). Asupra cazurilor citate de inflamație și afectare specifică a sistemului nervos (encefalite, mielite etc.) este dificil de afirmat mecanismul acestora. La acest moment fiind fie cazuri izolate de infecție directă a sistemului nervos, fie de fapt efecte imune secundare ca reacție la prezența virusului. 

În plus, din multitudinea de complicații neurologice raportate, sunt foarte dificil de separat efectele directe ale virusului de ipoteza unei reacții imune exagerate și de complicațiile intrinseci ale pacientului bolnav critic (pacienții cu insuficiență multiplă de organ cu ventilație orotraheală și ședere în terapie intensivă prelungită pot dezvolta complicații neurologice severe, indiferent de motivul inițial care i-a adus în acea stare).

În acest moment, nu se pot trage concluzii ferme asupra prevalenței reale a afectării neurologice în cadrul COVID-19 și nici nu avem momentan posibilitatea de a prezice care cazuri pot avansa către forme grave ce necesită terapie intensivă, aceștia având un risc suplimentar de afectare neurologică. Singura metodă de a reduce incidența acestora este de a reduce, de fapt, numărul total de cazuri, lucru care poate fi momentan făcut doar prin adoptarea unor măsuri populaționale, dar mai ales guvernamentale, corespunzătoare pentru reducerea ratei de infecție.

Citește și:

Înțelegerea circuitelor din creier te ajută să te bucuri de o mai bună sănătate mentală

11 lucruri uimitoare pe care nu le știai despre creierul tău

S-ar putea să-ți placă și…

OAMENI THRIVE//

Dr. Adrian Marinescu, medic specialist la Institutul M. Balș: „În acest moment, trebuie să sărbătorim Paștele în suflet!”

WELLBEING//

Scurt ghid despre dieta fără gluten și boala celiacă

EFICIENȚĂ//

O nouă abordare a pandemiei de coronavirus: decizii cu consecințe globale și informații insuficiente

Thrive Global
Curajul este ca un mușchi. Și știu din proprie experiență că pe măsură ce îl exersezi devine din ce în ce mai ușor să nu te lași copleșit de temeri.

- Arianna Huffington

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.