WELLBEING//

Coșmarul realității sau ce s-ar întâmpla dacă n-am mai dormi

Efectele privării de somn sunt, și pe bună dreptate, demne de un scenariu apocaliptic.

Credit foto: Netflix
Credit foto: Netflix

În următoarele 5 minute vei afla:

– De ce privarea de somn este considerată una dintre cele mai eficiente tactici în interogatoriile militare.
– Care este recordul pentru cea mai lungă perioadă fără somn.


După filmul înfiorător în care umanitatea își pierdea simțurile, unul după altul, cel în care nu puteai să scoți nici un sunet, și cel în care nu puteai să deschizi ochii în afara casei, colecția de filme post-apocaliptice care ne îngrozesc cu ipoteze despre modul în care se poate sfârși lumea tocmai s-a îmbogățit cu o nouă peliculă: filmul în care oamenii nu mai pot să doarmă. E vorba despre Coșmarul realității, o producție Netflix care explorează un scenariu în care o catastrofă inexplicabilă provoacă un impuls electromagnetic masiv, care distruge majoritatea componentelor electronice și lasă aproape întreaga omenire incapabilă să doarmă. De la misteriosul incident, pe măsură ce oboseala își face efectul, personajele alunecă încet spre nebunie. 

Deși sunt o fană a genului filmelor sci-fi și horror care explorează lumi post-apocaliptice și distopice, trebuie să recunosc că, de când am trecut prin pandemie, nu le mai gust cu aceeași plăcere. Am văzut la prima mână cât de confuzi pot fi oamenii la începutul unei crize de sănătate: nimeni nu știe nimic și toată lumea e paranoică. Și-mi amintesc foarte clar cum, când a ajuns COVID-19 la noi în țară, gândeam (și scriam) că de la confuzie și până la anarhie sunt doar câțiva pași. Iar urmărind calvarul personajelor din Coșmarul Realității, mi-am dat seama cât de periculoasă e de fapt privarea de somn, și cum, în mod paradoxal, mulți dintre noi punem odihna pe ultimul plan.

Privarea de somn, o formă de tortură

Un raport al U.S. Senate Select Committee on Intelligence, dezvăluit publicului în 2014, care includea detalii ale programului de detenție și interogare al CIA, în urma atacurilor teroriste din 11 septembrie, a arătat că una dintre cele mai eficiente tehnici de interogare include privarea de somn. Potrivit raportului: „Privarea de somn a implicat menținerea deținuților treji timp de până la 180 de ore, de obicei în picioare sau în poziții inconfortabile, cu mâinile prinse deasupra capului. Cel puțin cinci deținuți au suferit halucinații tulburătoare în timpul privării de somn prelungite și, în cel puțin două dintre aceste cazuri, CIA a continuat totuși privarea de somn.”.

Privarea de somn utilizată ca mijloc de interogatoriu a dus la mai multe procese care au dezbătut dacă tehnica este sau nu o formă de tortură. Și cu toate că metoda a fost folosită și de alte țări (Marea Britanie, Rusia etc), cred că, urmărind producția Netflix, putem să ne răspundem singuri la această întrebare de etică.

Totuși, ce se întâmplă când ești privat de somn?

După 24 de ore: coordonarea, memoria și judecata sunt reduse

Oricui i se poate întâmpla să facă o noapte albă, fie din cauză că este copilul bolnav, ești medic de gardă sau suferi de un episod de insomnie. Și deși efectele sunt neplăcute, acestea nu sunt dezastruoase, iar pierderea unei nopți nu are un impact semnificativ asupra stării generale de sănătate. Dar cu toate astea, studiile au arătat că starea de veghe timp de 24 de ore are efectul unei concentrații de alcool în sânge de 0,10%, deci peste limita legală pentru a conduce.

Alte efecte sunt: somnolenţă, iritabilitate, capacitate decizională și de judecată redusă, modificarea perspectivei, deficit de memorie, deficiențe de vedere și auz, scăderea coordonării ochi-mână, tensiune musculară crescută, tremurat, risc crescut de accidentare.


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


După 36 de ore: dezorientare și stare de sănătate alterată

Starea de veghe menținută timp de 36 de ore poate avea efecte intense asupra organismului. Ciclul somn-veghe ajută la reglarea anumitor hormoni, inclusiv cortizolul și insulina. Drept urmare, privarea de somn pentru o perioadă lungă de timp poate modifica mai multe procese fiziologice precum: apetitul, metabolismul, temperatura, dispoziția sau reglarea stresului. De asemenea, oboseala extremă duce la dezechilibre hormonale, motivație scăzută, decizii riscante, raționament inflexibil, atenție limitată și chiar probleme de vorbire.

După 48 de ore: sistemul imunitar e slăbit

După două nopți pierdute consecutiv, majoritatea oamenilor nu mai pot sta treji și alunecă fără voie în cicluri de somn de 30 de secunde. În timpul acestor mini-reprize de odihnă, creierul e într-o stare similară cu cea din timpul somnului. Aceste “alunecări” se produc involuntar, iar la “trezire”, oamenii se simt confuzi și dezorientați. Însă cel mai dramatic efect al lipsei somnului pe această perioadă e slăbirea sistemului imunitar. Studiile arată că celulele responsabile cu apărarea organismului împotriva virusurilor și a bacteriilor au înregistrat o activitate mult mai redusă, atunci când subiectul e privat de somn.

După 72 de ore: paranoia și halucinații

După 72 de ore fără somn, majoritatea oamenilor simt o nevoie copleșitoare de a dormi și ajung să devină chiar incapabili de a-și ține ochii deschiși. Trei zile fără somn ne limitează profund capacitatea de gândire, în special funcțiile cognitive precum memoria sau atenția. Acest nivel de privare de somn transformă și cele mai simple sarcini într-o corvoadă și predispun la iritabilitate, depresie, anxietate și paranoia. Cercetările au constatat și că lipsa de somn face mai dificilă și procesarea emoțiilor altora, deci afectează empatia. Într-un studiu, participanții care n-au dormit timp de 30 de ore au avut dificultăți în a recunoaște expresii faciale evidente, precum veselia sau tristețea. Însă mai mult decât atât, lipsa somnului timp de câteva zile ne poate modifica semnificativ percepția și ne predispune la halucinații și miraje, ca-n deșert.

Recordul pentru cea mai îndelungată perioadă fără somn este de 264 de ore, unsprezece zile consecutive. Însă, dacă vreodată umanitatea ar fi afectată de o astfel de pandemie, una care nu ne-ar permite să ne odihnim, după trei zile n-ar avea nimeni mintea suficient de limpede cât să găsească o cură. Iar probabil că după aproximativ două săptămâni, s-ar lăsa liniștea peste tot.

Citește și:

Somnul și sănătatea noastră

8 experți ne împărtășesc cele mai eficiente sfaturi pentru un somn bun în 2020

S-ar putea să-ți placă și…

WELLBEING//

Somnul de calitate, obligatoriu pentru sportivii de performanță! Și pentru tine!

EFICIENȚĂ//

Dacă tu ajungi la burnout, și planeta va păți la fel!

SELF-IMPROVEMENT//

Succesul în 2, în lumea lui 1

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.