SELF-IMPROVEMENT//

Copilul interior te ajută sau te sabotează în carieră?

Suntem inseparabili de copilul care am fost, și acesta ne controlează în mod inconștient o bună parte din viață.


În următoarele 5 minute vei afla:

– Cum se manifestă în viața profesională un copil interior traumatizat.
– Care sunt tehnicile de gestionare a reacțiilor inconștiente învățate în copilărie.


Suntem oameni mari, nu-i așa!?

Da și nu.

Pe dinafară, avem trupuri și vieți de adulți, ba chiar și calificările academice necesare pentru a o demonstra — dar în realitate, lucrurile sunt cu mult mai complexe decât par!

Cu toții avem o parte din din planul mental și emoțional care se numește copilul interior. El sau ea locuiește în străfundurile noastre și este ecoul a ceea ce am fost cândva, pe vremea când eram copii. 

Acest copil e lăcașul credințelor noastre despre noi înșine, credințe bazate pe ce am înțeles, fiecare dintre noi pe-atunci din experiențele prin care am trecut, pe ceea ce am auzit spunându-se despre noi și pe felul în care am fost îngrijiți și iubiți. 

Este locul în care stau încapsulate suferințele noastre emoționale și psihologice cele mai mari, și de unde s-au modelat credințele noastre profunde, care acum ne influențează comportamentele – cele care scapă controlului conștient în proporție de 90% din timp, atât în viața domestică cât și în toate tipurile de relații. 

Dacă ai avut o copilărie traumatizantă – sau experiențe infantile negative, acestea au avut un impact asupra copilului interior, care este foarte sensibil. Nevindecate, rănile emoționale rămân deschise și se manifestă în toate aspectele vieții noastre. 

Chiar dacă mediul profesional nu este cel care l-a rănit pe copilul din tine, acesta își va arăta suferințele precoce și în acest context, influențându-ți deciziile, reacțiile, activitatea și relațiile de business. 

Cum poate un copil interior rănit să-ți influențeze munca și relațiile profesionale?

  • Îndoiala de sine  -  atunci când simți că nu te ridici la înălțimea așteptărilor, te simți incompetent și poți face greșeli.
  • Evitarea luării deciziilor și inerția – de teamă că ai putea să greșești ori să te pui într-o situație jenantă.
  • Amânarea unei acțiuni până când se arată condițiile favorabile perfecțiunii – ceea ce nu se va întâmpla niciodată. Acesta este unul dintre motivele principale ale procrastinării
  • Sentimentul că munca ta și aportul tău la eforturile echipei nu sunt ”suficient de bune” – ceea ce nu este decât o proiecție a părerii negative despre sine.
  • Sensibilitatea excesivă față de critică sau de feedback. Te simți rănit profund și îți este foarte greu să treci peste – și ai toate șansele să rămâi blocat în acele trăiri negative și să porți ranchiună.
  • Ascunsul în spatele orgoliului – pentru a te proteja de vulnerabilitatea pe care ți-o dau rușinea și sentimentul de inferioritate. E un mod de a rămâne conectat cu mintea, pentru a nu auzi ce îți spune inima. 
  • Masca de falsă superioritate – care se formează în încercarea de a ascunde adevăratele sentimente de slăbiciune și inferioritate ale copilului din tine.
  • Sentimentul că ești un impostor ce urmează să fie demascat (i se mai spune și sindromul impostorului).
  • Trăiri furioase în legătură cu figurile de autoritate și evitarea respectării regulilor – copilul interior rebel în acțiune! 
  • Conformismul și dorința de a mulțumi pe toată lumea. Poate chiar să ajungi te umilești în fața altora și să fii servil – ceea ce te-ar putea îndepărta de colegi și te-ar putea transforma în ținta ridicolului sau a disprețului.
  • Neasumarea riscului de a-ți exprima identitatea, părerile și preferințele – de teamă că te-ai putea face de rușine sau că ai putea fi desconsiderat de către ceilalți.
  • Riscul de a fi copleșit cu ușurință și de a ajunge la epuizare – din cauza lipsei de contact cu propriile nevoi și a lipsei de grijă a propriei persoane. Munca în exces pe perioade îndelungate poate duce la apariția problemelor de sănătate, care sunt mai apoi ignorate. 
  • Groaza de eșec – identitatea de sine trebuie apărată cu orice preț de orice sursă ce poate provoca rușinea și expunerea publică a eșecului. 
  • Independența dusă la extrem, evitarea cu încăpățânare a delegării de autoritate și a colaborării cu ceilalți în vederea îndeplinirii sarcinilor – încercarea de a face totul pe cont propriu și incapacitatea de a avea încredere în ajutorul celorlalți pentru a face lucrurile cum trebuie.
  • Învinovățirea influențelor exterioare – economia, guvernul, colegii, concurența – pentru orice insucces.
  • Nevoia de a le demonstra părinților (fie că este vorba despre părinții reali sau de ”părinții interiori”) că ești o persoană cum trebuie, în cele din urmă, și că poți avea succes în ciuda a tot ce ți-au făcut – indiferent de riscurile pe care le poate avea această mentalitate asupra job-ului sau al business-ului tău.
  • A fi în continuare dominat de dinamica internă părinte-copil din trecut. Părintele tău interior excesiv de critic se insinuează, astfel, în biroul tău/ la locul tău de muncă/ în sala de ședințe și îl face pe copilul din tine să se simtă strivit și să aibă încontinuu nevoia de a-și demonstra valoarea. Uneori, exagerându-și abilitățile și competențele, alteori, hărțuindu-i și criticându-i pe ceilalți.
  • Refuzul interior de a depăși nivelul de succes pe care l-au avut părinții ori frații. Astfel, rămâi mic pentru a le face pe plac și pentru a nu stârni furia membrilor familiei.
  • Frica și groaza de a te face remarcat, de a spune ce ai pe suflet și de a avea un impact asupra celorlalți – chiar și atunci când știi că ai lucruri valoroase de împărtășit celorlalți.
  • Sentimentul că ești într-o permanentă luptă și pornirea permanentă de apărare a poziției, provocându-i pe cei din jur sau orice pare o potențială amenințare pentru poziția ta. Hiper-reactivitatea aceasta provine din nevoia de a evita orice durere sau umilință anticipată în legătură cu un atac sau o devalorizare de orice soi. De aceea, sari tu primul, pentru orice eventualitate!
  • Lipsa inteligenței emoționale (prescurtată EQ) – incapacitatea de a comunica eficient sau de a înțelege corect mesajele celor din jur. Poate că emoțiile tale au fost neglijate pe când erai copil și de aceea îți este foarte greu să înțelegi și să exprimi trăiri (această tulburare se numește alexitimie). Un  astfel de lider nu reușește să transmită, nu reușește să construiască echipe coezive, nu se poate conecta în mod adecvat cu nevoile colegilor sau ale angajaților, nu își poate aprecia sincer și motiva cu căldură colegii, angajații, colaboratorii, etc.
  • Lipsa curajului, a asertivității și a capacității de a-i conduce pe ceilalți – atunci când copilul interior nu crede că e cazul sau că poți fi lider îți sabotează capacitatea de a avea un impact și de a fi eficient printr-un discurs interior descurajant și comportament inasertiv (atât pasiv, cât și agresiv).
  • Din nevoia de a supracompensa sentimentele de teamă și îndoială, riști să devii un narcisist rigid, distant, neprietenos și tiranic, care evită să se simtă vulnerabil pe cheltuiala destabilizării emoționale a celorlalți. 
  • Dorința secretă de a fi plăcut și popular și de a avea limite permeabile și laxe – fiind uneori poate prea prietenos și transmițând mesaje amestecate și inadecvate, – flirtând în contexte nepotrivite, – ba chiar ajungând la hărțuire.

Una peste alta, nu ai libertatea interioară de a te apuca și de a face ce vrei să faci.

Traumele tale emoționale se reactivează în mediul profesional, și astfel nu reușești să funcționezi dintr-un loc intern stabil, dintr-un decor mental de adult. 

Cum îți poate fi de folos copilul tău interior în plan profesional?

Nu e neapărat un lucru rău faptul că te însoțește la lucru copilul interior! Depinde totuși de cât e el de sănătos din punct de vedere emoțional și de măsura în care a reușit să se vindece. 

În schimb, să ai un copil interior care nu trece prin tot calvarul descris mai sus îți eliberează un volum uriaș de energie pozitivă, pe care o poți apoi investi în lucruri care să îți aducă împlinirea. Astfel,

  • Vei putea vedea imaginea de ansamblu, vei ști mai bine ce îți dorești și te vei putea conecta mai ușor cu cei din jur.
  • Vei avea o relație mult mai relaxată cu colegii și te vei distra mai mult, fără ca asta să facă parte dintr-o ”strategie”.
  • Îi vei putea asculta pe ceilalți cu mai mare ușurință și le vei înțelege mai bine nevoile – atât ale colegilor cât și ale clienților. Copilul interior are o curiozitate înnăscută și dorința de a se conecta cu oameni.
  • Vei putea fi mai modest și mai discret – făcându-ți timp pentru alții și oferindu-l cu altruism.
  • Vei putea căuta mereu și descoperi idei și concepte noi, vei fi dispus să colaborezi, să delegi și să comunici deschis.
  • Vei deveni un lider calm, încrezător și inteligent din punct de vedere emoțional, te vei simți în largul tău având o afacere de succes, conducând eficient o companie, sau în ipostaza de angajat. 

Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Ce poți face pentru a-ți convinge copilul interior să lucreze în favoarea ta?

E necesar să urmezi pașii înspre vindecare emoțională și transformare.

Am creat un acronim (copilul meu interior adormă acronimele), care sună cam așa: S.E.L.E.C.T. Your Life © , care sumarizează toată activitatea mea de mentorat terapeutic:

Conștientizarea de sine : observarea modului în care se prezintă copilul din tine la birou și a efectelor pe care le are asupra ta, asupra celorlalți și asupra afacerii/a job-ului tău. Nu e cazul și nici nu are vreun rost să te auto-învinovățești pentru ceea ce constați – fii deschis doar să observi care este aportul copilului tău interior în modul în care percepi, gândești, simți, vorbești și te comporți.

Educarea  -  înțelegerea modului în care s-a dezvoltat copilul tău interior și a oricăror experiențe infantile adverse care au determinat evoluția ta de atunci încoace (ceea ce include și evoluția ta profesională), și găsirea unui echilibru în urma descoperirilor pe care le faci despre condiționările din trecut și programările inconștiente care te-au împiedicat să te maturizezi

Deprinderea unor noi abilități – în plan profesional, acest lucru s-ar traduce printr-o comunicare mai clară, prin îmbunătățirea relațiilor în cadrul echipei, un mai bun management de sine, al timpului, al priorităților, și o mai bună definire a obiectivelor: prezență, monitorizare și evaluare. Toate acestea sunt deprinderi de adult, necesare în afaceri și la locul de muncă.

Echilibru și inteligență emoțională, rafinându-ți capacitatea de a observa, asculta și empatiza. Atunci când îți poți trăi emoțiile într-o manieră sănătoasă, rămânând deschis și disponibil față de expresia emoțională (sau de absența sa) a celor din jur.

Control, claritate și posibilitatea de a alege – pentru a deveni colegul sau șeful coerent, încrezător, competent, atent și disponibil de care ți-ar plăcea și ție să ai parte.

Transformare  – acest proces ar putea presupune și câteva piedici, sau chiar câțiva pași înapoi. Însă e necesar pentru a rămâne dedicat planului de a deveni cea mai bună versiune a ta în plan profesional, având cât mai multă grijă de copilul din interiorul tău. Când acesta te sprijină și nu te sabotează, rezultatele muncii tale sunt cu totul altele și ai cu mult mai mult succes în activitatea profesională. 

Concluzia ar fi aceea că suntem inseparabili de copilul interior și că acesta se arată în micile gesturi cotidiene de care nu suntem conștienți. El ne influențează cursul vieții și generează profețiile auto-îndeplinite. 

Tu ești cel care decide dacă aceste profeții auto-îndeplinite îți sunt de folos sau îți stau în cale.

Numai tu poți să te conectezi profund și să îți propui să îți vindeci copilul interior, luându-ți responsabilitatea de a-i deveni părinte și de a veni în întâmpinarea nevoilor sale, cicatrizându-i astfel vechile traume emoționale.

De-abia atunci veți putea merge împreună voioși la birou, având încredere că el sau ea va lucra cot la cot cu tine, fără să îți pericliteze reușita!

Citește și:

10 comportamente toxice ale părinților care determină copiii să devină adulți disfuncționali

Ce înseamnă să fii un ”părinte prezent” și de ce este asta atât de important?

S-ar putea să-ți placă și…

Foto: Sabina Ghiormescu
OAMENI THRIVE//

Gáspár György: ”Cred în iubire și în vindecare”

SELF-IMPROVEMENT//

Cum îți ajuți copilul să-și gestioneze emoțiile?

SELF-IMPROVEMENT//

Copilăria în pandemie

Thrive Global
Curajul este ca un mușchi. Și știu din proprie experiență că pe măsură ce îl exersezi devine din ce în ce mai ușor să nu te lași copleșit de temeri.

- Arianna Huffington

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.