WELLBEING//

Comutatorul anti-stres al corpului uman: reguli de utilizare

Nervul vag are serioase implicații în probleme medicale considerate până acum o enigmă, inclusiv oboseala cronică și depresia.


În următoarele 5 minute vei afla:

 De ce faimosul sfat al medicilor despre cum „trebuie să încercați să eliminați stresul din viața dumneavoastră nu este o utopie”.
– Care este legătura dintre problemele noastre de sănătate, de la oboseală cronică la sindromul colonului iritabil, și funcționarea deficitară a nervului vag. 


În această perioadă în care mediul online găzduiește toate tipurile de evenimente posibile, eu una mi-am petrecut primele dimineți de toamnă cu ochii-țintă la un summit medical internațional. 

Unul la care nu am putut să dau Check-in pe Facebook sau Instagram, dar nu pentru că era ultra-secret, ci pentru că îmi imaginam emoticoanele de uimire ale oamenilor care ar fi citit acel status.

”Diana is attending the „Mind, Body and the Vagus Nerve Connection Summit”.

Da, există așa ceva, ba chiar se întâmplă de câteva ori pe an. Este un summit internațional realizat cu participarea medicilor, a oamenilor de știință și a terapeuților din toată lumea care se ocupă cu studiul unui nerv al corpului uman de care eu una nu aveam habar în urmă cu trei ani. Nervul vag.

Parcă și numele îi sugerează, într-o ironie deplină, confuzia: cei mai mulți nici măcar vag nu avem habar de el.

L-am descoperit cu trei ani în urmă, într-o carte care a fost precum capătul unui mosor de ață. Din acel moment, a continuat să se deruleze continuu și săptămânal găsesc noi cărți, studii și analize pe această temă. Mă interesează direct, fiindcă, după cum am constatat, retrospectiv, multe dintre problemele mele de sănătate au legătură într-un fel sau altul cu acest nerv complex. 

Nu sunt singura în această situație: pe zi ce trece se descoperă tot mai multe implicații ale nervului vag în probleme medicale considerate până acum o enigmă, inclusiv oboseala cronică și depresia.

Cartea în care am descoperit nervul vag se numește „Calm: cum să-ți găsești liniștea într-o lume stresantă și agitată” („A Calm Brain: Unlocking Your Natural Relaxation System”) și este scrisă de un neurolog de gen feminin din New York, numit Gayatri Devi.

Cartea explorează neuroștiința calmului, emoție pe care Devi o numește „un sentiment de autocontrol interior, care ne permite să funcționăm la capacitatea maximă a tuturor abilităților noastre”.

Dincolo de mindfulness, meditație și de toate exercițiile valoroase pe care le facem în căutarea calmului, autocontrolul nu ține doar de voință și de exercițiu, ci are și o componentă fizică, concretă. Un comutator.

Da, chiar un comutator, un switch între două sisteme ale creierului uman. 

Primul este sistemul de relaxare parasimpatic, responsabil cu calmul, relaxarea și refacerea corpului, iar al doilea este sistemul de alarmare simpatic, responsabil cu anxietatea, cu lupta și cu câștigarea confruntărilor. Practic, starea noastră emoțională este produsul mișcării acestui comutator de pe ON pe OFF și înapoi. Calm sau alertă.

Stresul și amenințarea tigrului

Ancestral, sistemul de alarmare simpatic era destinat, așa cum îi spune și numele, alarmelor. Fiare sălbatice, cotropitori, pericole iminente. Chiar dacă societatea a evoluat, neurologul Gayatri Devi explică lucrurile în mod plastic: „Creierele noastre, obișnuite să lupte cu amenințările reale, cum ar fi tigrii adevărați, nu pot distinge între o fiară gata să atace și un raport trimestrial întârziat cu două săptămâni”.

De exemplu, atât stresul post-traumatic cât și burnout-ul sunt, în moduri diferite, perioade prelungite de activitate a sistemului de „alarmă”, fără intervenția sistemului de relaxare și recuperare. 

Cunoașteți celebrul sfat: „Încercați să eliminați stresul din viața dumneavoastră”, pe care îl auzim de-o viață și bufnim în râs.

Ei bine, ca să avem cea mai mică șansă de a face asta, trebuie să ne putem controla sistemul nervos parasimpatic. Să fim stăpânii relaxării noastre, nu să ne aflăm la cheremul anxietății și a agitației cotidiene. 

Pentru asta, trebuie să-l stimulăm și să-i acordăm lui toată atenția, în locul sistemului de alarmă, care este oricum stimulat în exces aproape în fiecare minut al vieților noastre.

Aici intervine „comutatorul” 

Componenta principală a sistemului nervos parasimpatic este nervul vag, cel mai lung dintre toți nervii cranieni, care pornește din creier și străbate gâtul, sistemul digestiv, ficatul, splina, pancreasul, inima și plămânii. 

Astfel, el controlează o sumă de funcții esențiale, nu doar relaxarea: de la mecanismul de înghițire, starea de spirit, detoxificarea ficatului și a rinichilor până la digestie, transpirație și ritmul bătăilor inimii. Printre multe altele.

În consecință, multe afecțiuni ale acestor părți ale corpului, de la problemele digestive, starea de inflamație a organismului, bolile auto-imune (artrită reumatoidă, endometrioză și boli ale tiroide) până la depresie, diabet, infarct și sindrom al oboselii cronice au legătură și cu funcționarea deficitară a nervului vag care le străbate. 

Prin funcționare deficitară se înțelege, figurativ, ca un fel de „întrerupere” într-un sistem electric. Ca atunci când avem o ghirlandă lungă de beculețe și curentul nu circulă bine pe anumite porțiuni ale ghirlandei. Automat, beculețele aferente acelor porțiuni de fir pâlpâie sau nu se mai aprind deloc. 

În cartea Activate Your Vagus Nerve, scrisă de dr. Navaz Habib, acesta sintetizează perfect rolul nervului vag: „Un corp care funcționează la parametri optimi este ca o orchestră: fiecare instrument are rolul lui și armonia poate fi atinsă doar dacă toate instrumentele își cântă corect partitura. La o orchestră, dirijorul ține instrumentele la unison, iar la nivelul corpului uman dirijorul este nervul vag”.

Prin urmare, orice întrerupere sau „dezacord” pe traseul nervului vag duce la multe dintre dezechilibrele de neînțeles din ziua de azi. Câți dintre noi n-am rostit sau n-am auzit măcar o dată rostindu-se în jurul nostru una din următoarele afirmații: „Nimeni nu găsește ce în neregulă cu mine”, ”Mă simt rău, dar analizele ies perfect”, „Nu reușește nimeni să-mi pună un diagnostic clar”. 

Practic, un nerv vag „slăbit” sau întrerupt poate declanșa în corp o serie de dezechilibre tacite, pe care să ne fie apoi foarte greu să le reparăm, fiindcă nu știm care este sursa reală a problemei.

Eu una am citit deja vreo cinci cărți despre nervul vag și încă simt că mai am lucruri de explorat, așa că un singur articol cu siguranță nu va elucida tot ceea ce este de elucidat. Însă dacă unele dintre elementele de mai sus sună cunoscut: oboseală cronică, probleme digestive, inflamație inexplicabilă în corp, boli autoimune sau chiar depresie, poate ar fi cazul să aprofundați acest subiect.

În cartea ei, neurologul Devi merge invers pe teoria cauzalității minte-corp: dacă relaxăm corpul, mintea va urma și ea. Nu doar invers. Ca la un computer: dacă elementele de hardware (nervul vag, în acest caz) nu funcționează, nu e suficient să reparăm din software.

Câteva moduri simple de activare a nervului vag și de îmbunătățire a tonusului vagal sunt cele ce urmează. Pot părea simpliste la prima vedere, dar din punct de vedere fiziologic își justifică rolul și sunt recomandări medicale:

Cântatul, vocalizele și gargara

Nervul vag este conectat la corzile vocale, așa că orice exersare a lor ajută. Firește că și vorbitul se pune la socoteală, dar contează mult și micile exerciții la intensitate sporită. Cântatul, fredonatul, vocalizele sau banala gargară stimulează toate terminațiile nervului vag. Nu se întâmplă peste noapte, dar este un exercițiu bun pe termen lung. Poți cânta în mașină, la duș sau poți face o gargară în fiecare seară.


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Respirația adâncă

Mai exact respirația din diafragmă, din abdomen. Noi, oamenii, suntem obișnuiți să respirăm superficial, din partea de sus a plămânilor, însă respiratul din diafragmă poate fi învățat și exersat, măcar zece minute zilnic. Nu este bun doar pentru nervul vag, ci și pentru oxigenarea creierului și pentru sănătate în ansamblu.

Statul cu capul în jos

Da, ați citit bine. Prin poziții de yoga, mese de inversie sau orice alt mod, în această postură respirația devine mai lentă și mai profundă, iar nervul vag transmite către creierul mijlociu, respectiv către lobii frontali, informația că suntem relaxați, că ne aflăm într-un mediu sigur și că nu pândește niciun pericol. Se instalează starea de calm, iar tonusul nervului vag se îmbunătățește.

Apa rece

Dușurile reci (sau măcar finalizarea dușului cu un jet de apă rece pe spate) ajută la funcționarea nervului vag, dar și spălatul feței cu apă rece în fiecare zi contribuie la acest mecanism.

Meditația

Un studiu făcut în 2010 de către Barbara Fredrickson și Bethany Kik („How Positive Emotions Build Physical Health: Perceived Positive Social Connections Account for the Upward Spiral Between Positive Emotions and Vagal Tone”) confirmă conexiunea dintre emoțiile pozitive și tonusul nervului vag. Sunt recomandate în special meditațiile cu accent pe iubirea de sine și pe iubire în general. 

Flora intestinală

Așa numitul gut, despre care se vorbește tot mai des, are o legătură „în cerc” cu nervul vag: pe de-o parte nervul vag îl influențează, iar pe de altă parte și el influențează nervul vag. Prin urmare, o floră intestinală dezechilibrată va dezechilibra nervul vag, putând cauza ”scurtcircuite” ale acestuia, ca într-un efect de domino. În sens contrar, un intestin sănătos și funcțional își va aduce contribuția la echilibrarea nervului vag.

Citește și: 

Cum poți ajuta pe cineva care se află în burnout, inclusiv pe tine însuți

Burnout: cum să cazi în gol la nesfârșit

S-ar putea să-ți placă și…

EFICIENȚĂ//

Generația atotputernicilor sau generația Burnout

OAMENI THRIVE//

7 lecții de viață pe care le putem învăța de la Malala Yousafzai

OAMENI THRIVE//

O vară magică alături de emisiunile Thrive

Thrive Global
Curajul este ca un mușchi. Și știu din proprie experiență că pe măsură ce îl exersezi devine din ce în ce mai ușor să nu te lași copleșit de temeri.

- Arianna Huffington

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.