WELLBEING//

Ce învățăm din vise

Un nou studiu demonstrează că aventurile tale din timpul nopții te-ar putea ajuta să fii mai organizat în timpul zilei.


În următoarele 3 minute vei afla:

– De ce oamenii nu prea-și amintesc mirosurile din vise. 
– Ce susține Teoria Viselor, lansată de Sigmund Freud în anii 1900. 


Un studiu recent afirmă că visele din timpul nopții te-ar putea ajuta să devii mai organizat în timpul orelor de lucru. Analizând peste 100 de vise, a devenit evident un proces interesant de codificare. Atunci când o persoană visează un obiect, este foarte posibil să-și amintească de acel obiect atunci când se trezește. Însă, într-un articol publicat în Scientific  Reports, această ipoteză este dusă chiar un pas mai departe. 

Reziduurile din timpul zilei

Autorii susțin că: ”Doar câteva studii au cercetat la nivel experimental acest aspect și au testat să vadă dacă s-au înregistrat progrese la nivelul memoriei, atunci când participanții la studiu au raportat că au avut vise legate de procesul de învățare. Cercetările noastre sugerează că încorporarea unui element dintr-o sarcină diurnă într-un vis este asociată cu reactivarea în timpul somnului a fazei de codificare, ceea ce duce la îmbunătățirea performanțelor memoriei și că, în timpul somnului, componenta olfactivă a memoriei a fost mult mai puțin activată decât componenta vizualo-spațială”. 

Cercetătorii au pornit de la rezultatele unor studii mai vechi. De-a lungul a trei ani, participanților le-au fost prezentate o serie de peisaje diferite din punct de vedere vizual, fiecare cu mirosul lui specific, perceptibil prin apăsarea unui buton colorat (de exemplu, prin apăsarea butonului galben se elibera un miros de lămâie).  

În fiecare zi, participanții la studiu petreceau șapte minute cufundați în admirarea acestor priveliști. Deși li s-a adus la cunoștință că urmează să le fie testată memoria, aceștia nu știau nici cum și nici în legătură cu care aspect al peisajelor. Studiul a pornit de la Teoria Viselor, lansată de Sigmund Freud în anii 1900, care susține că, atunci când lăsăm garda jos și suntem cel mai relaxați, mintea noastră folosește materialul brut, neprelucrat, din zona conștientului, pentru a stabili o relație mutuală între experiențele din perioada de trezie și imaginile halucinante din visele noastre. Concept care a ajuns să fie cunoscut ca ”reziduu din timpul zilei”.  

În fiecare noapte, participanții au fost monitorizați cu ajutorul unor dispozitive și li s-a dat un reportofon, astfel încât dimineața să poată înregistra orice și-ar putea aminti din fiecare vis. În dimineața următoare, aceștia trebuiau să răspundă la un chestionar pentru a determina cât de mult s-a apropiat fiecare vis de peisajele din realitate. Din cei 32 de subiecți, jumătate au răspuns că visele au fost, fără îndoială, infuzate de experimentele inițiale și că, în mod sigur, au fost influențați de acestea într-o anumită măsură. 

Cercetătorii n-au putut determina de ce elementele olfactive ale peisajelor n-au fost prezente în aceeași măsură ca cele vizuale. ”Ar putea avea legătură cu faptul că simțul olfactiv și cel al gustului sunt, în general, simțurile cel mai slab reprezentate în relatarea viselor”, speculează autorii. 

Am luat legătura cu unul dintre cercetătorii implicați în acest experiment denumit New Arcadia, inițiat de Universitatea Toronto. În cadrul acestui experiment, Dr. Richard Sommers și echipa lui au invitat academicieni să vorbească unor persoane care dormeau. În mod surprinzător, a doua zi, atunci când au fost chestionați, jumătate dintre participanți au fost capabili să-și amintească elemente din prezentările la care ”asistaseră” în noaptea precedentă.  Descoperiri similare au fost raportate și la nivelul limbajului. După cum știm, există diferite etape ale somnului, unele dintre acestea fiind, în mod evident, mai favorabile memorării decât altele. 

Un nou studiu, publicat în Current Biology, la finalul anului 2019, a analizat 41 de vorbitori nativi de germană, aflați în diferite cicluri ale somnului. Acestora le-au fost prezentate niște cuvinte noi, rezultate prin compunerea unor cuvinte deja existente în limbă, precum și sensurile acestora. Participanții cărora le-a fost repetată traducerea lor în timpul etapelor de ”prezență” din ciclurile de somn au putut să-și amintească traducerile destul de exact. Studiul concluzionează că: ”Dacă participanților li s-a spus că guga înseamnă elefant, în timp ce dormeau, aceștia au fost capabili să-și amintească, atunci când erau treji, că guga avea legătură cu ceva mare”.


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


În mod similar, respondenții analizați în cel mai recent studiu au fost în stare să-și amintească elemente din peisajele explorate atunci când erau treji, după ce le-au visat. Iată cum sună unele dintre relatările lor:

  • ”Eram în vârful unei stânci, care era foarte asemănătoare cu cea pe care am văzut-o ieri în laborator”.
  • ”Un cerc galben asociat cu cuvântul lămâie”.

Următoarele asocieri sunt mai puțin evidente:

  • ”Am visat că m-am trezit și că trebuia să-mi povestesc visul folosind reportofonul, exact ca în experimentul la care particip”.
  • ”Mă aflam în clădirea unde se studiază visele, jos, la cafenea, și explicam unui rinocer că-mi pregăteam visele, așa cum ți-ai pregăti un bagaj de mână, cu multe obiecte puse laolaltă, în caz că ai putea avea nevoie de ele”.
  • ”Niște tipi, îmbrăcați în niște halate albe, făceau experimente pe noi”.

Oneirologia este o ramură a științei care este eufemistică prin natura ei. Pare extraordinar de dificil să recreezi aceleași rezultate ambigue în cadrul unor studii de masă, dar noua lucrare prezentată în revista Scientific Reports oferă, cu siguranță, rezultate demne de luat în considerare.

„Ar merita să testăm în cadrul studiilor viitoare dacă visele legate de învățare avute în timpul ciclului de somn NREM sunt corelate mai des cu îmbunătățirea performanțelor memoriei decât visele legate de învățare din timpul somnului REM, și dacă acest posibil efect depinde de sarcina analizată”, concluzionează autorii.  

Citește și:

Experții au decodificat aceste 7 vise anxiogene care apar frecvent

Știința din spatele modului în care visele te ajută când ești treaz

S-ar putea să-ți placă și…

WELLBEING//

Cum să-ți ajuți corpul să se adapteze la ora de vară

WELLBEING//

Somnul: o superputere la îndemâna noastră

WELLBEING//

Somnul: condiția esențială pentru o viață de calitate

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.