WELLBEING//

Cât de gravă e problema obezității în România

Supraponderabilitatea și obezitatea nu țin doar de aspectul estetic, ci și de problemele de sănătate și mobilitate cu care vin la pachet.


În următoarele 5 minute vei afla:

– Ce județ din România înregistrează cea mai mare prevalență a obezității.
– Care e cel mai periculos tip de grăsime.


Una dintre cele mai periculoase probleme de natură medicală în secolul XXI este obezitatea, prezentă în ultima perioadă din ce în ce mai mult și în rândul copiilor și al adolescenților. Ca medic chirurg specializat în chirurgia obezității, am avut de-a face, de-a lungul carierei, cu mii de astfel de cazuri, cu oameni care au ajuns la consult și la intervenții chirurgicale întrucât kilogramele acumulate în exces veneau la pachet cu nenumătate complicații medicale, iar unele sporeau riscul de morbiditate. Pentru cei mai mulți dintre aceștia, prioritatea era de a se elibera cât mai rapid de zecile de kilograme în plus și de a ajunge la o greutate normală, care să le permită să aibă și o viață echilibrată, ferită de bolile declanșate de obezitate.

Așadar, supraponderabilitatea și obezitatea nu deranjează doar din punct de vedere estetic, ci e asociată și cu inconveniente legate de mobilitate și cu o stare de sănătate din ce în ce mai precară. Dar de ce crește incidența obezității într-un ritm alarmant, în toată lumea, inclusiv în rândul copiilor?

Asta poate ține de stilul alimentar, de stilul de viață sau cauzele pot fi de natură ereditară. 

Ce este obezitatea

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, obezitatea este definită ca acumulare anormală sau excesivă de grăsime care prezintă un risc pentru sănătate. Un indice de masă corporală (IMC) peste 25 este considerat supraponderal, iar peste 30 este considerat obezitate. 

În prezent, peste 4 milioane de oameni decedează în fiecare an ca urmare a obezității. Este o cifră alarmantă, și putem spune că avem de a face cu o adevărată pandemie. Dacă privim în trecut, în 1975, doar 4% dintre copii și adolescenți erau obezi. În 2016, s-a ajuns la 18% la nivel global. 

În prezent, trăesc mai multe persoane obeze decât subponderale în toate regiunile globului, cu excepția Africii sub-sahariene și a Asiei. Marea majoritate a copiilor supraponderali sau obezi trăiesc în țările în curs de dezvoltare, unde rata de creștere a fost cu peste 30% mai mare decât cea din țările dezvoltate, conform datelor oferite de OMS.

De ce apare obezitatea?

Cauza genetică

De obicei, obezitatea este ereditară în proporție de 40% – 70%, constatându-se că în familiile pacienților supraponderali există măcar o rudă mai in vârstă care se luptă cu obezitatea. 

Mâncăm prost și nu ne mișcăm

Trăim într-o societate care încurajează consumul excesiv de alimente, de cele mai multe ori nesănătoase, și descurajează activitatea fizică. Soluția este să reușim să avem control asupra dimensiunilor porțiilor de mâncare, să avem o dietă cu conținut scăzut de grăsimi și calorii și o activitate fizică regulată. 

Alimentația hipercalorică înseamnă fast food, dulciuri si băuturi dulci. Alimentele hiper-palatabile (hipergustoase, bogate în grăsimi, bogate în zahăr) pot duce la o formă de dependență.

Doar 8% dintre pacienți au declarat că preferă să consume legume. Conform EUROSTAT, România ocupă ultimul loc în Comunitatea Europeană în privința consumului de legume și fructe, cu numai 35% din populație consumând zilnic astfel de alimente. 

E mai ieftin să mănânci prost

Alimentele de tip fast food sunt mai accesibile ca preț și mai ușor de procurat, pentru că nu mai necesită preparare în casă. De asemenea, sunt mai ieftine decât cele din meniurile restaurantelor cu mâncare sănătoasă. De fapt, sunt chiar mai accesibile decât fructele, legumele și alimentele de bază consumate acasă, inclusiv carne, lapte, ouă, cartofi, pâine albă, zahăr, cafea și cereale. 

Prețurile reduse la fast-food sunt asociate cu o greutate crescută în rândul adolescenților. 

În România, în perioada comunistă, prețurile legumelor și fructelor erau accesibile și o mare parte a populației își procura alimentele din mediul rural ori din piețe. În ultimele două decenii, fast-food-ul a devenit accesibil in România și este mai ieftin sa mânaci în aceste locuri decât sa încerci să gătești o masă acasă.

Zahărul este inamicul principal al siluetei și al sănătății. În anii 70, în Statele Unite ale Americii, problema principală o reprezentau alimentele cu multe grăsimi. Odată cu sesizarea nivelurilor îngrijorătoare ale obezității, spre sfârșitul anilor 80, s-au scăzut grăsimile din alimente, dar, din păcate, au fost înlocuite cu glucide (zaharuri). Astfel, demersul de scădere a prevalenței obezității nu a avut succes, ci dimpotrivă, din anii 80 până în prezent, fenomenul s-a dublat în țările cu regim de viață și alimentație occidentală.


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Pericolul grăsimii corporale și viscerale

Spre deosebire de grăsimea corporală subcutanată, de pe coapse, brațe, picioare, spate, abdomen, grăsimea viscerală este ascunsă vederii și se găsește profund în abdomen, înconjurând organele majore, cum ar fi inima și ficatul. În cantități crescute, le perturbă funcția și duce la probleme de sănătate. Acest tip de grăsime este biologic activ, ceea ce înseamnă că poate deranja echilibrul mai multor hormoni și poate produce substanțe care provoacă inflamații în organism și rezistență crescută la insulină, lucru care poate duce la diabet.

Un surplus de grăsime poate provoca probleme cardiovasculare, diabet de tip 2, slăbirea performanței mentale, accident vascular cerebral, boli renale cronice, boli hepatice, afecțiuni ale sistemului respirator, cancere, chiar deces prematur. 

Care este situația în România

În prezent, România depășește cu câteva procente media europeană în ceea ce privește procentele persoanelor obeze. Conform statisticilor, 49% din femei sunt supraponderale și 10% au depășit pragul obezității, iar 63.2% din bărbați sunt supraponderali și 10% obezi.

În trecut, situația era cu totul altfel. În 1975, doar 8.3% din populație era obeză. După revoluție, totul s-a schimbat. În 1990 erau 13%, în 2000 erau 16.2%, iar în 2016 s-a ajuns la 22.5%. În Romania, cea mai crescută prevalență a obezității, în 2017, se afla în județele Mehedinți, Bihor, Arad, Argeș și Neamț, iar cea mai scăzută în Harghita, Satu Mare, Bistrița-Năsăud și Gorj. Bucureștiul se afla undeva la mijlocul clasamentului. 

Chirurgia obezității

Este deosebit de important ca persoanele care au depășit pragul obezității să fie motivate și ajutate să-și schimbe rapid stilul de viață, pentru a ajunge la o greutate normală și să înlăture riscurile majore care-i pun în pericol. 

Majoritatea, însă, nu reușesc să țină o dietă strictă, care să ofere rezultate rapide, și nici să facă sport. În cazul lor, pierderea rapidă în greutate este deosebit de importantă pentru a fi ferite de complicațiile de ordin medical, iar soluția recomandată este chirurgia bariatrică, mai exact cea de micșorare a stomacului. Denumită Gastric Sleeve, este cea mai de succes procedură în acest moment si induce pierderea de greutate prin limitarea consumului de alimente. Prin această intervenție, îndepărtăm aproximativ 75% din stomac, pentru a avea în final aproximativ 100 mililitri volum. Candidații pentru Gastric Sleeve sunt cei cu un indice de masa corporală (IMC) > 40 sau IMC > 35, ce asociază o altă afecțiune cauzată de obezitate, cum ar fi diabetul zaharat de tip II, hipertensiune arterială, sindromul de apnee în somn, artrita severă, astm, hipercolesterolemie și bolile cardiovasculare. 

După intervenție, se vor pierde kilograme rapid în primele 3-6 luni, pentru ca apoi scăderea în greutate să încetinească. Rezultatul final se va vedea după 9-12 luni de la operație, adică atunci vom fi pierdut între 70% și 100% din greutatea excedentară. 

Însă soluția, atât pentru a nu ajunge la operație, cât și pentru a păstra rezultatele unei eventuale intervenții, este o alimentație echilibrată și exercițiu fizic, chiar și moderat.

Citește și:

De ce mâncăm emoţional şi cum ne putem tempera?

7 lucruri despre nutriție pe care mi-aș fi dorit să le știu mai demult

S-ar putea să-ți placă și…

SELF-IMPROVEMENT//

Despre viață, psihic, moarte, sinucidere – între mituri și realitate

SELF-IMPROVEMENT//

Riscul de a fi autentic în era digitală

SELF-IMPROVEMENT//

Cum să-ți crești toleranța la frustrare: instrumente pentru o minte mai limpede

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.