SELF-IMPROVEMENT//

Care sunt motivele pentru care renunțăm așa ușor

De ținut minte: abilitatea stă în ochii privitorului.


În următoarele 5 minute vei afla:

– Ce înseamnă autoeficacitatea.
– Cum îți poți da seama care sunt motivele corecte atunci când renunți.


Uneori, renunțăm la lucruri pentru că nu le mai vrem, pur și simplu. Spre exemplu, eu am încetat să merg la lecțiile de pian atunci când eram în școala generală doar pentru că nu-mi făceau plăcere. Știam că aș fi putut deveni mai bună pe măsură ce aș fi exersat mai mult. Însă nicicând nu am fost mai fericită ca în ziua în care mi-am dat seama că nu voi fi nevoită să mai cânt nici o notă în plus așa că, din acel moment, n-am mai avut nicio remușcare. 

Însă, frecvent, renunțăm la unele lucruri, pentru că ne îndoim că le vom putea duce la bun sfârșit, chiar dacă am încerca din greu. Eu am renunțat la cursurile de matematică la universitate, pentru că o parte din mine avea dubii mari că voi reuși să supraviețuiesc calculelor cu multiple variabile. Îmi plăceau integralele și derivatele și tot ce mai învățam în acel moment, și mai ales îmi plăcea mult de profesoara de matematică, Robin Gottlieb. Însă ideea de a trece la niște cursuri avansate de matematică mă speria îngrozitor. Să renunți înseamnă, uneori, să iei decizia corectă, însă este dificil să știi, în momentul în care spui „Gata! Nu mai pot!” dacă o faci din motivele corecte. 

În perioada în care eu renunțam la lecțiile de pian în New Jersey, un lucru foarte important avea loc în capătul celălalt al țării. În 1977, psihologul Albert Bandura de la Universitatea Stanford publica o lucrare numită: „Autoeficacitate: către o teorie unificatoare a schimbării comportamentale”. 

Patru decenii mai târziu, până în ziua de astăzi, îmi dau seama că acest articol a fost citat de ceilalți oameni de știință de aproximativ 75.000 de mii de ori, mai mult decât orice altă lucrare pe care am citit-o vreodată. Albert Bandura spunea că la baza multor decizii din viață – să persiști sau să renunți, să încerci să forțezi lucrurile sau să te relaxezi, să cauți ajutor sau să ocolești provocarea – stă percepția noastră asupra nivelului de la care ne închipuim că, dacă vom încerca suficient de mult, vom reuși. (După Bandura, judecăţile privind autoeficacitatea influenţează: alegerea situaţiilor în care ne implicăm, cantitatea de efort depusă într-o anumită situaţie, timpul alocat unei sarcini, reacţiile emoţionale din timpul anticipării sau implicării în sarcină – n.r.).


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Termenul tehnic pe care îl dă Bandura acestei judecăți subiective a capacităților noastre este cel de autoeficacitate, însă cred că un termen ceva mai popular pentru a o defini ar fi încrederea în sine. Spre exemplu, iată un sondaj care măsoară autoeficacitatea în domeniul fizicii:

– Pot să duc la bun sfârșit activitățile pe care le fac în laboratorul de fizică. 
– Dacă merg la un muzeu, pot să înțeleg dacă lucrurile văzute au legătură cu fizica. 
– Sunt capabil să-mi ajut colegii de clasă cu problemele de fizică din laborator sau cu teoria. 
– Mă simt descurajat atunci când mă gândesc să abordez anumite probleme dificile de fizică. 
– Dacă vreau, aș putea să fac o cercetare în domeniul fizicii.
– Dacă studiez îndeajuns, voi face bine la testul de fizică. 

Astfel, cu ajutorul acestui sondaj, repetat periodic de-a lungul semestrelor cu acei studenți care încep să studieze fizica, cercetătorii au reușit să distingă autoeficacitatea de capacitatea reală a fiecărui student. Și iată ce au descoperit: studenții de sex feminin care au doar note de 10 la fizică sunt cam la fel de încrezători în forțele proprii ca studenții de sex masculin care iau doar 5. Cercetarea de o viață a lui Bandura a însemnat, practic, înțelegerea a ceea ce ajută sau dăunează autoeficienței (sau, pe scurt spus, încrederii în sine). Așa că, pe măsură ce ne apropiem de finalul unui an care ne-a încercat atât de mult, pare potrivit să ne îndreptăm atenția asupra descoperirilor lui. Așadar…

Nu vă închipuiți că o să înțelegem pe deplin de ce renunțăm la unele lucruri. Zilele trecute, am căutat carnetul de note și am văzut, astfel, ce calificative luasem la cursurile de calcule ale lui Robin, atunci când am luat decizia să renunț la specializarea în matematică. Erau toate de 10. 

Discută cu tinerii din viața ta despre lucrurile la care ai decis să renunți. Vorbește cu ei despre deciziile pe care le-ai luat în trecut și despre modul în care le privești acum – ca fiind înțelepte sau regretându-le – și despre lucrurile pe care le-ai învățat despre îndoielile sâcâitoare care ne întunecă uneori judecata. Și poate că ai putea și să împărtășești cu ei aforismul pe care știința doar îl întărește: indiferent dacă tu crezi că poți face ceva, sau dacă te îndoiești de asta, ai dreptate. 

Citește și:

Tu știi DE CE te dai jos din pat în fiecare dimineață și începi o nouă zi?

13 lucruri la care trebuie să renunți dacă vrei să ai succes

S-ar putea să-ți placă și…

MISIUNE//

10 lucruri care vor conta mult mai mult peste 10 ani

OAMENI THRIVE//

Ana Moga, DJ Kiss FM: ”Aleg să mă pun mereu în locul celor din jur”

SELF-IMPROVEMENT//

De ce nu are rost să-ți cauți validarea în ochii celorlalți

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.