EFICIENȚĂ//

Care este diferența dintre stres și burnout?

Și, mai ales, cum te recuperezi din burnout?


În următoarele 5 minute vei afla:

– Când știi că ai ajuns la starea de burnout.
– Care sunt tiparele comportamentale care pot favoriza apariția sindromului de burnout.


Stresul este acel termen general utilizat pentru orice situație care te face să simți presiune, disconfort, te copleșește și îți provoacă o stare de panică. Însă ceea ce este stresant pentru mine s-ar putea să fie complet inofensiv și ușor de făcut pentru tine. Ceea ce diferențiază o situație normală de un eveniment stresant depinde de cât de mult te simți tu în stare să te ocupi de situația respectivă și, mai ales, dacă ai sau nu suficiente resurse la dispoziție să o faci. 

Atunci când ești stresat poți avea simptome de panică, de anxietate, oboseală și simți presiune de a face mai multe lucruri. Dacă toată această stare durează suficient de mult te poate pune la pământ. Și, de la stres cronic poți ajunge foarte ușor la burnout, care e o combinație de oboseală fizică extremă, epuizare emoțională și o combinație de sentimente că nu faci nimic cum trebuie, iar realizările tale sunt nesemnificative. 

Ce este burnout-ul? 

Este o combinație de simptome care includ, printre altele, oboseală fizică, epuizare emoțională, o atitudine cinică și o distanțare, dar și un sentiment că nimic nu e făcut bine și la timp. Burnout-ul apare după perioade lungi de stres și muncă în exces, dublate de mecanisme de adaptare ineficiente sau nesănătoase

Când știi că ai ajuns în starea de burnout? 

Completează chestionarul de mai jos, pentru a vedea dacă stresul și munca în exces te-au dus la burnout, ceea ce nu înseamnă mereu doar oboseală, ci include și o componentă emoțională: privești activitățile legate de muncă într-un mod cinic și detașat. 

Alte simptome comune pentru starea de burnout includ: amețeală, somn de proastă calitate, o stare generală depresivă și anxietate. 

Burnout-ul este considerat, în acest moment, un diagnostic medical, spune International Classification of Diseases, index realizat de Organizația Mondială a Sănătății. Însă burnout-ul apare alături de alte probleme legate de angajați și șomaj și este definit ca un rezultat al unei poveri mult prea mari puse pe umerii celor care-și asumă rolul de caregiver (cei care au grijă de alții) – citește aici despre cum am reușit să evit burnout-ul în urma îndatoririlor mele de îngrijitor. 

În conformitate cu această clasificare, medicii pot pune diganosticul de burnout dacă observă la pacienți următoarele simptome

  1. Lipsă de energie și epuizare;
  2. Detașare față de munca pe care o fac sau sentimente negative și cinice în legătură cu activitatea desfășurată;
  3. Eficiență scăzută la locul de muncă.

Chiar dacă burnout-ul a fost intordus recent în indexul internațional care clasifică bolile, despre acest sindrom au fost făcute numeroase studii clinice și s-a scris destul de mult în literatura de specialitate. Primul articol major despre burnout a fost publicat în 1974 și îi aparținea psihologului Herbert Freudenberger. Și, chiar dacă la nivel mondial burnout-ul este una dintre cele mai discutate probleme de sănătate mentală, n-avem parte de consens printre medici în ceea ce privește metodele de prevenție sau de tratament și nici în ceea ce privește previziunile despre cât de repede te poți recupera dintr-o asemenea stare. Așa că pacienții primesc, de cele mai multe ori, sfaturi simple, de bază, ca acelea de a se odihni mai bine, de a avea grijă de ei și de a dormi mai mult. 


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Care este diferența dintre stres și burnout?

Poți să faci diferența dintre stres și burnout dacă ai tendința să fii:

  • Foarte iritabil și reacționezi impulsiv, atunci când ești stresat, dar ești detașat și într-un fel amorțit și fără răspuns în burnout;
  • Îngrijorat și anxios când ești stresat, dar apatic și cinic în burnout;
  • Încercând cu disperare să rezolvi lucrurile, atunci când ești stresat, însă descurajat și nemotivat în starea de burnout;
  • La limită, în priză, activ și obosit în stres, dar epuizat fizic și mintal în burnout;
  • Cu mintea în continuă mișcare, atunci când ești stresat, dar cu o senzație de minte încețoșată și cu funcțiile cognitive reduse în burnout; 
  • Insomnie în stres, dar somn prea mult fără pauze conștiente în burnout. 

Așadar, bazate pe studiile făcute în spitale și pe observația pacienților suferind de burnout, iată care sunt cele trei strategii cheie pentru a te recupera din starea de burnout. 

Așa cum am menționat mai sus, nu există un consens între doctori în ceea ce privește cel mai bun tratament în afara unor centre de recuperare. Pe de altă parte, pe parcursul celor 15 ani de când lucrez în această zonă care se ocupă cu recuperarea și reziliența, am remarcat care sunt lucrurile simple care funcționează pentru cei mai mulți dintre oameni, mai ales pentru cei care nu-și permit, în termeni de timp, bani sau disponibilitate, să se trateze într-un spital. 

Strategia cheie nr. 1: Renunță la dorința de a face permanent ceva, de a lucra, de a performa!

Muți oameni cred că burnout-ul are legătură doar cu munca în exces sau cu un mediu de lucru toxic. Realitatea este că nu toată lumea aflată în situații toxice la muncă ajunge să sufere de burnout. Studiile arată că anumite trăsături de personalitate și unele tipare comportamentale influențează riscul de a suferi, la un moment dat, de burnout. 

Unul dintre aceste riscuri este reprezentat de sentimentul acela de „datorie”, cel care te face să te simți obligat să performezi, chiar dacă această activitate îți face rău. Este foarte bine să fii o persoană conștiincioasă, însă dacă nu-ți impui niște limite și nu înveți să spui mai des „nu” și să ai grijă de tine, ai toate șansele să te recuperezi mult mai lent din burnout.

În programul nostru Unlearn Burnout Recovery îți explicăm cum poți scăpa de presiunea acelei voci interioare care te împinge să te reîntorci la muncă înainte să fii recuperat pe deplin. Un lucru care te ajută este un „detox”, care să-ți permită să nu-ți mai epuizezi creierul. 

Când ai mult de muncă, te bazezi deseori pe cafeină sau pe alte stimulente care te țin treaz și energizat; iar acestea îți perturbă în mod serios chimia creierului și rutina de somn. Așa că trebuie să înveți să renunți la ele, măcar pentru o vreme, și să cauți noi moduri de a fi energic și de a-ți păstra concentrarea. 

Tot în această etapă de „eliberare”, trebuie să lași deoparte relațiile toxice și să te distanțezi de acei oameni care te storc de energie și care te împing sau chiar te obligă să-ți forțezi limitele într-un mod nesănătos. Este important să ignori impulsul de a te angaja în activități care să-i mulțumească pe alții și dezvață-te să joci mereu rolul de salvator. 

Strategia cheie nr. 2: Recuperează acele elemente importante pentru corpul tău!

Odată ce reușești să te detoxifici de substanțele și alimentele pe care le foloseai ca să te descurci cu situațiile stresante și cu excesul de muncă, ai nevoie să-ți refaci resursele și să-i dai creierului tău toți nutrienții de care are nevoie. 

De multe ori, oamenii cred că e suficient să-și ia o perioadă de pauză pentru a se recupera și uită de acest pas; astfel, reușesc să se extenueze din nou și riscă să ajungă din nou într-o stare de burnout. Cercetările arată că, atunci când trăiești cu stres cronic sau deja ai ajuns la burnout, acest lucru se răsfrânge asupra nivelului neutrotransmițătorilor, incluzând dopamina (necesară pentru concentrare și motivare), acidul gamma aminobutyric – GABA (necesar pentru relaxare și recuperare), 5-hydroxy tryptophan (5-TH, necesar pentru reglarea stărilor emoționale). 

Strategia cheie nr. 3: Ia-o de la capăt și dezvață-te de obiceiurile nesănătoase prin care faci față stresului! 

Recuperarea cu adevărat importantă are loc atunci când înveți să-ți stabilești un set de reguli, când ai grijă de tine și înveți cum să fii rezilient. Implică, de asemenea, o reconectare cu eul tău interior și cu modul în care înveți să trăiești în acord cu adevărata ta fire. 

Citește și:

Cum poți ajuta pe cineva care se află în burnout, inclusiv pe tine însuți

Generația atotputernicilor sau generația Burnout

S-ar putea să-ți placă și…

WELLBEING//

Ești stresat sau deja epuizat?

EFICIENȚĂ//

Burnout: cum să cazi în gol la nesfârșit

WELLBEING//

Radiografia începutului de izolare: autodezvăluire asumată

Thrive Global
Curajul este ca un mușchi. Și știu din proprie experiență că pe măsură ce îl exersezi devine din ce în ce mai ușor să nu te lași copleșit de temeri.

- Arianna Huffington

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.