SELF-IMPROVEMENT//

Ca să fim fericiți, trebuie să învățăm să ne trăim viața în acord cu modul în care am evoluat

Ce putem face ca să ne simțim mai bine în era în care totul este extrem de facil.


În următoarele 5 minute vei afla:

– Care sunt mecanismele de apariție a fricii.
– De ce sportul este un element important în viața pe care oamenii trebuie să o trăiască de la un anumit punct încolo al evoluției lor. 


Imaginează-ți că trebuie să vorbești în fața unui grup de oameni; cu doar câteva excepții, cu toții ne simțim în acele momente emoționați și nervoși, iar corpul nostru are o reacție instinctivă de teamă. Suprinzător, nu-i așa, de vreme ce teama nu și-ar găsi loc în rutina zilelor noastre, însă aceasta este o reacție pe care putem să o înțelegem dacă ne gândim că n-am fost, de la început, „programați” să funcționăm într-un context protejat și sigur.

În calitatea mea de psihiatru specializat în probleme de anxietate și traumă, le spun des pacienților și studenților mei că, pentru a înțelege cum funcționează frica, trebuie să o vedem în contextul în care a apărut și a evoluat. În urmă cu zeci de mii de ani, dacă un alt om ar fi apărut în fața ta, șansele ca unul dintre voi să fie mort în următoarele minute ar fi fost uriașe. În acele timpuri, în cadrul acelor organizări tribale în care trăiau predecesorii noștri, dacă unul dintre membrii tribului nu te plăcea, aveai șanse mari să fii mort, ori exilat din comunitate și mort. 

Evoluția biologică este una lentă, însă civilizația, cultura, societatea și tehnologia se dezvoltă rapid. Pe de o parte, naturii i-a luat milioane de ani ca să înregistreze o schimbare spectaculoasă în evoluția speciilor, iar oamenii sunt pe fața pământului de aproximativ 200.000 de ani. Pe de altă parte, fiecare dintre noi vede cum au loc schimbări drastice în mediul care ne înconjoară, în propriul nostru mod de viață, și asta doar pe parcursul a câțiva ani. Așadar, haideți să comparăm viața pe care corpul și mintea noastră au fost pregătite să le aibă cu viața pe care o trăim, și să o facem din perspectiva unui om de știință și a unui medic. 

Ce mâncăm?

La început, evoluția noastră s-a produs într-un context în care mâncarea era limitată, și eram nevoiți să mergem sau să alergăm kilometri întregi în căutarea hranei; trebuia să facem eforturi să o obținem. Când mâncam, nu știam când va fi următoarea masă. Așadar, consumam mai degrabă alimente bogate caloric, care ne creșteau șansele de a supraviețui și de a rezista mai mult foamei (iar mâncărurile grase păreau cele mai apetisante). 

Alimentele nu se digerau rapid, iar stomacul, de asemenea, trebuia să „lucreze” pentru digestie: avea parte de carne, fructe, legume, semințe și nuci. Nici unul dintre aceste alimente nu conținea calorii ușor de asimilat ca cele din dulciuri. Corpul era mereu predispus la înfometare, așa că „a învățat” să mănânce tot ce primește, când primește, să-și facă rezerve și să consume aceste rezerve cu zgârcenie. 

Acum însă, masa zilnică este la câțiva pași distanță și putem consuma, cu ușurință, mii de calorii într-o singură înghițitură. Alimentele grase, care necesitau odinioară zile și kilometri întregi de vânătoare și de căutare, acum sunt în frigiderul de lângă noi sau la McDonalds. Este ca și cum i-ai da labradorului tău acces total și neîngrădit la frigider. Caloriile ușor de asimilat ca cele din sucuri și dulciuri ne furnizează o cantitate mare de energie într-un timp foarte scurt, dându-ne întreg sistemul peste cap. Așa că sfârșim prin a fi grași și obosiți. 

Cum ne mișcăm? 

Strămoșii noștri trebuiau să fie activi ca să supraviețuiască în sălbăticie. Erau nevoiți să meargă mulți kilometri pe jos și, de cele mai multe ori, ziua lor includea o serie de activități solicitante din punct de vedere fizic: trebuiau să mute obiecte grele, să se cațăre, să lupte, să vâneze sau să fugă de prădători. 

Acest corp nu a evoluat atât de mult, de-a lungul timpului, astfel încât să se adapteze statului la un birou opt ore pe zi, pentru ca apoi să se prăbușească pe o canapea pentru restul zilei, ronțăind tot felul de gustări bogate în calorii, în timp ce privește la un ecran. Un american obișnuit din zilele noastre abia face o duzină de pași pe zi până la mașina cu care merge la muncă, apoi se urcă în lift, străbate alți câțiva pași înapoi la mașină, trece pe la un restaurant drive-thru, apoi ajunge din nou pe canapea. Folosirea insuficientă a mușchilor duce la o susținere mai slabă a articulațiilor, iar posturile ciudate de la birou provoacă dureri. Durerea duce la o activitate mai scăzută, la obezitate și la mușchi nedezvoltați; apoi intervin medicamentele, o folosire prea intensă a pastilelor pentru durere, ca în cele din urmă toată lumea să ajungă în sala de operație!

Cum dormim?

Înainte de apariția televizoarelor, a lămpilor cu halogen și a jocurilor video, somnul nostru era reglementat de lumina zilei și de temperatura exterioară. Lumina și sunetele din jur se estompau ușor, iar corpul și creierul aveau timp suficient să-și încetinească, ușor, activitatea, și să se pregătească de somn. 

Ei bine, acum, acest lucru nu se întâmplă – și asta se datorează mai ales vitezei cu care consumăm emisiunile TV, muzica și jocurile video, dar și stimulării intense pe care o avem din cauza rețelelor sociale (gândește-te că trebuie să navigăm printre sute de subiecte în doar câteva minute). Cum am putea spera, așadar, la un somn liniștit? Creierul nostru ajunge de la zero la 100 kilometri pe oră în doar câteva secunde!  

Cum ne temem? 

Dacă ne întoarcem către acele timpuri în care oamenii erau expuși sentimentului de frică în mod obișnuit ne dăm seama că da, frica era un element normal al vieții de fiecare zi. Animalele de pradă erau mereu gata să ne înfulece, iar alte triburi sau chiar cei din tribul nostru erau pregătiți să ne fure mâncarea și să ne dea în cap cu ciocanul. Acest circuit al fricii a fost, pe măsură ce au trecut secolele, stimulat în egală măsură. În combinație cu o activitate fizică intensă, nivelul nostru de adrenalină, cel care este responsabil de reacțiile de tip luptă-sau-fugi, a avut parte de un antrenament continuu.  

Viața noastră obișnuită de acum este însă chiar foarte sigură, iar noi ne simțim anxioși și terifiați de multe lucruri care, probabil, chiar sunt importante, însă în nici un caz nu ne amenință viața sau integritatea fizică – și vorbim aici despre ședințele la birou, de mersul la o petrecere sau de susținerea unui examen. În ceea ce privește frica, nu am dovezi științifice solide ca să fac această afirmație, așa că puteți să luați de bun (sau nu) ceea ce vă spun: eu cred că o parte din temerile noastre se datorează unei lipse de expuneri la un pericol adevărat. Așa cum corpurile au nevoie de mișcare fizică regulată, așa și creierul nostru are nevoie, din când în când, de o doză normală de teamă. Poate că acesta este motivul pentru care ne plac atât de mult filmele horror sau misterele, jocurile, casele bântuite și alte experiențe înfricoșătoare controlate. 


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Ce putem să facem ca să ne simțim mai bine? 

Atunci când adoptăm un animal de companie, învățăm despre mediul lui natural, despre activitatea sa, despre cum trebuie hrănit. Nu-i așa că e interesant că nu aplicăm aceleași practici și atunci când vine vorba despre animalul în pielea căruia trăim? Ca să ne simțim normal, trebuie să trăim normal, iar viața normală a unui om este cea în care existența lui a evoluat. 

Prin urmare, eu cred că primul pas ar fi acela să ne înțelegem pe noi înșine, și să pricepem de ce facem ceea ce facem, și de ce ne dorim anumite lucruri. Atunci când poftim la alimente grase ori când nu ne putem opri din mâncat, este pentru că animalul uman trebuie să supraviețuiască. O astfel de înțelegere a fenomenului aduce cu sine empatie, reduce judecățile și ne ajută să fim mai creativi. 

Încearcă să ții departe de tine alimentele cu un conținut caloric mare. Asta le spun mereu pacienților mei: nu le cumpărați sau, dacă totuși o faceți, încercați să achiziționați cantități cât mai mici. Încearcă să mănânci ceea ce ar trebui să mănânci în acest stadiu al evoluției tale. Conștientizează că organismul este mai leneș, pentru că vrea să-și conserve energia. Și poate că de asta îți dorești (sau nu) să ajungi la sala de sport. De asemenea, trebuie să știi că acest corp va fi mult mai fericit, dacă va avea parte de o activitate regulată, intensă. Știm cu toții că exercițiile fizice sunt benefice nu doar pentru sănătatea sistemului cardivascular, dar reduc și anxietatea. 

Apoi, eu le cer pacienților mei să se angajeze că vor face o serie de exerciții fizice, măcar, ca parte a schemei lor de tratament. Și nu trebuie să fie pe banda de alergat sau la sala de sport. Și tu poți alege activitatea care îți place: yoga, box, plimbare, alergat pe scări între etaje la birou, 20 de flotări, 20 de tracțiuni și 20 de genuflexiuni pe zi, dansat în fața televizorului; orice îți face inima să bată mai repede e perfect. Odată cu exercițiile fizice vin și alte avantaje: o porție de soare, o întâlnire cu vecinul care își plimbă câinele, noi prieteni pe care îi cunoști la sală, poate chiar și o întâlnire romantică; te simți mai bine în pielea ta, ești mai atractiv(ă) pentru tine și pentru toți ceilalți. Și toți acești factori îți ridică moralul. Nu te simți dezamăgit dacă nu slăbești, nu e singurul scop. Celelalte beneficii sunt mai importante și ai parte de ele din plin: îți crești forța, ai parte de mai multă energie, sistemul cardiovascular și articulațiile sunt mai sănătoase, ești într-o dispoziție mult mai bună. 

Când vine vorba despre somn, funcționează schimbarea comportamentului obișnuit. Iată care sunt câteva trucuri care te pot face să ai un somn mai odihnitor: evită cafeaua la masa de seară, îndepărtează ecranele din dormitor (da, și telefonul, notificările de pe Facebook pot aștepta) și folosește patul doar pentru somn și sex. 

Într-un final, s-ar putea să ai nevoie și de o doză sănătoasă de expunere (în condiții de siguranță, totuși) la o activitate care să-ți provoace agitație și un strop de frică. 

Nu uita: dacă îți vei trata corpul așa cum își tratează oamenii animalele lor de companie, vei avea parte de o viață mult mai fericită. 

Citește și:

11 alimente pentru un creier mai agil

Sportul, mai benefic pentru sănătatea mentală decât banii

S-ar putea să-ți placă și…

SELF-IMPROVEMENT//

8 mituri despre relații și cum ne afectează ele

Foto: Sabina Ghiormescu
OAMENI THRIVE//

Gáspár György: ”Cred în iubire și în vindecare”

SELF-IMPROVEMENT//

Limitele personale – o premisă indispensabilă pentru relații sănătoase

Thrive Global
Curajul este ca un mușchi. Și știu din proprie experiență că pe măsură ce îl exersezi devine din ce în ce mai ușor să nu te lași copleșit de temeri.

- Arianna Huffington

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.