WELLBEING//

Arianna Huffington: De ce uităm de arma ascunsă pe care o putem folosi în lupta cu COVID?

Schimbările mici în stilul de viață pot avea un impact major asupra sănătății.


În următoarele 5 minute vei afla:

– De ce somnul de calitate este important pentru întărirea sistemului imunitar. 
– Cum a reușit primarul New York-ului să scape de diabet. 


Pe 20 ianuarie 2020, primul caz cunoscut de COVID-19 a fost confirmat în SUA. Asta înseamnă că intrăm acum deja în al treilea an al pandemiei. Și, pe parcursul acestei perioade de timp, agențiile noastre de sănătate publică au oferit, constant, date aduse la zi, iar uneori, chiar au dat și recomandări. Așa cum Zeynep Tufekci scrie în The New York Times, mesajele continuă însă să fie „confuze și schimbătoare”. Însă, în timp ce mii de mesaje despre vaccin, măști, distanțare socială și alte aspecte de acum familiare ale vieții în timpuri marcate de COVID au fost date publicității, au existat prea puține mesaje despre impactul pe care factorii de bază ai stilului de viață personal al fiecăruia (somnul, nutriția, mișcarea) îl pot avea asupra vulnerabilității noastre în fața virusului. 

Evident, multe lucruri care țin de pandemie și de efectele acesteia asupra vieții tuturor sunt în afara controlului nostru. Însă există câțiva pași pe care-i putem face în afară să ne vaccinăm, să ne facem a treia doză sau să purtăm măști (oricât de vitale ar fi aceste etape): niște pași care ne cresc șansele fie să nu ne îmbolnăvim cu COVID, fie, dacă o facem, să trecem prin boală cu un risc mult mai scăzut de spitalizare sau de a avea complicații grave. 

Să ne uităm la somn, spre exemplu. Atunci când dormim suficient, nu doar ne întărim sistemul imunitar (un rezultat obținut în mod obișnuit), însă s-a demonstrat și că somnul joacă un rol important în gradul de protecție pe care-l primim de la vaccin. De exemplu, un studiu realizat de cercetătorii de la University of California, San Francisco, a analizat impactul pe care somnul îl are asupra răspunsului la vaccinul împotriva hepatitei de tip B. Rezultatele au fost uimitoare. Cei care au dormit în medie mai puțin de șase ore pe noapte au fost de 11,5 ori mai expuși și mai neprotejați de către vaccin decât cei care au dormit, în medie, șapte ore sau chiar mai mult. Un alt studiu a arătat că cei care au dormit doar câte patru ore în patru nopți consecutive, înainte să li se administreze vaccinul împotriva gripei, au avut mai puțin de jumătate din numărul anticorpilor pe care i-au căpătat cei care nu au fost privați de somn. 

În timp ce dormim, elementele de bază ale sistemului nostru imunitar se trezesc și trec la treabă, întărind ceea ce se numește memoria imunității. Așa cum spune Eric Suni, de la Sleep Foundation, „Interacțiunea componentelor sistemului imunitar în timpul somnului întăresc abilitatea acestuia de a-și aminti cum să recunoască și, mai ales, cum să reacționeze la elemente periculoase”.

Mai mult decât atât, știm că mișcarea și sportul sunt în general bune pentru sănătate, însă ele reprezintă, de asemenea, un instrument important în lupta cu COVID. Un studiu recent publicat în British Journal of Sports Medicine a arătat că sportul are un efect puternic asupra capacității corpului nostru de a lupta împotriva virusului COVID. După ce au trecut în revistă factori ca vârsta, greutatea și starea de sănătate generală (tensiune arterială și boli cardiovasculare), cercetătorii au aflat că, prin comparație cu pacienții cu COVID care au făcut mișcare între 11 și 149 de minute în fiecare săptămână, pacienții „inactivi total” suferind de COVID au avut 120% mai multe șanse să fie spitalizați, 110% să fie duși la ATI și 132% mai multe șanse să moară. Beneficiile au fost chiar și mai mari pentru cei care au bifat 150 de minute de mișcare (sau chiar mai multe) în fiecare săptămână, însă chiar și cei care au făcut măcar 10 minute de sport într-o săptămână au văzut niște avantaje. 


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Greutatea este un alt factor de risc semnificativ. Un raport al World Obesity Foundation a arătat că, în acele țări în care majoritatea adulților sunt supraponderali, rata de deces din motive de COVID a fost de 10 ori mai mare decât în țările în care mai puțin de jumătate dintre adulți au o greutate peste medie. Un studiu făcut de cercetătorii de la University of North Carolina a demonstrat că indivizii obezi au cu 46% mai multe șanse să se infecteze cu COVID, 113% mai multe șanse să fie spitalizați și au un risc de deces cu 46% mai mare. Da, să pierzi în greutate poate fi dificil, și de aceea sistemul de schimbare comportamentală propus de Thrive este despre Micropași. După cum subliniază conducătorul studiului, Barry Popkin: „Orice scădere de greutate este un lucru bun, orice greutate ai avea”.

Apoi există diabetul, pe care studiile îl indică fiind un factor de risc major pentru COVID. În acest moment, peste 34 de milioane de americani (aproape 10% din populație) au diabet. Un procent de circa 90-95% dintre aceștia au diabet de tip 2. Ca să înțelegeți mai bine impactul pe care-l are diabetul asupra capacității noastre de a lupta cu virusul, luați în considerare cercetările făcute de University of Exeter Medical School în Marea Britanie: acestea au descoperit că oamenii cu vârsta de 40 de ani care au diabet de tipul 2 au riscul de deces echivalent cu al unor persoane cu 20 de ani mai în vârstă care nu suferă de această afecțiune. 

Și, cu toate acestea, cunoaștem câțiva pași pe care-i putem face ca să facem față consecințelor neplăcute ale diabetului de tip 2. Iar un exemplu despre care se vorbește mult acum este cel al primarului New York-ului, Eric Adams. Așa cum își reamintește el în cartea sa publicată în 2020, Healthy At Last: A Plant-Based Approach to Preventing and Reversing Diabetes and Other Chronic Illnesses, într-o zi din 2016 s-a trezit incapabil să vadă alarma ceasului de la capătul patului. Doctorul i-a dat o rețetă pentru insulină și i-a spus să se obișnuiască că, de acum, va avea mereu nevoie de medicamente. În loc să se mulțumească cu asta, Adams a decis să facă și el niște cercetări. „Am căutat pe Google «cum să faci diabetul să dea înapoi»”, spune el. A găsit, astfel, că dieta poate avea un impact major asupra sănătății sale, așa că a trecut de la mesele fast-food la o dietă vegană. În trei luni, a slăbit 15 kilograme, diabetul era din nou sub control și vederea i-a revenit la cotele normale. „Îmi place să spun că disperarea ne face să fim inspirați”, spune Adam. 

Și, chiar în acest moment, când intrăm în cel de-al treilea an disperat al pandemiei, avem nevoie de cât de multă inspirație putem să obținem. Iar asta înseamnă să folosim toate instrumentele pe care le avem la îndemână pentru a ne întări sistemul imunitar. Chiar și înainte de pandemie, un procent estimat de 90% din cheltuielile noastre de sănătate era destinat tratamentului afecțiunilor de sănătate mintale și bolilor cronice legate de stres, care pot fi gestionate și chiar prevenite, cum ar fi bolile de inimă și diabetul. În SUA, bolile cronice sunt responsabile pentru 7 decese din 10. Acum știm că factorii legați de stilul de viață cum ar fi somnul, mișcarea și alimentația ne pot întări imunitatea și ne pot îmbunătăți, în general, abilitatea de a trece cu bine prin pandemie. 

Da, cu siguranță este necesar ca oamenii să se vaccineze și să își facă boostere. Încă avem nevoie să facem testările rapide mult mai accesibile. Încă este nevoie să purtăm măști care să fie eficiente. Însă avem nevoie, de asemenea, să privim mai departe și să ne concentrăm asupra factorilor pe care îi putem influența, cei care ne fac să fim expuși unui risc crescut nu doar în ce privește infectarea cu COVID, ci pentru o întreagă gamă de boli cronice. Așa cum spunea Zeynep Tufekci în The New York Times, „e atât de dezamăgitor să intri în 2022 cu o dispoziție de 2020”. Să ne pregătim pentru o altă pandemie sau o altă tulpină a virusului nu înseamnă doar să ne grăbim să facem stocuri de ventilatoare și să mergem pe repede înainte ca să aprobăm noi vaccinuri și tratamente. O parte esențială în susținerea sistemului nostru de sănătate publică constă în susținerea sistemului nostru personal de sănătate, acele alegeri mici pe care le facem în fiecare zi și care au un efect major. 

Citește și: 

Coronavirus: care e cel mai simplu mod să-ți întărești sistemul imunitar

Cât de gravă e problema obezității în România

S-ar putea să-ți placă și…

WELLBEING//

Ghidul Thrive: Mișcă-ți corpul ca să-ți hrănești mintea!

SELF-IMPROVEMENT//

Ghidul Thrive: cum să stabilim limite sănătoase în noul context în care trăim

SELF-IMPROVEMENT//

Pentru a fi începute, planurile mari au nevoie de pași mici

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.