OAMENI THRIVE//

Arianna Huffington: ”Atunci când nu te gândești la moarte ca la un sfârșit, înaintarea în vârstă este sinonimă cu eliberarea”

Arianna Huffington vorbește despre sănătate mintală, propria experiență de burnout, beneficiile tehnologiei și reziliență.


În următoarele 5 minute vei afla:

– Care este lecția cu care ar trebui să rămânem după pandemie. 
– Ce sfat i-ar da tinerei Arianna, dacă s-ar putea întoarce în timp.  


Elina Delenika: Chiar și înainte de apariția COVID-19, eram în mijlocul unei crize a sănătății mintale: 264 de milioane de persoane de pe tot globul se luptau anul trecut cu depresia, un număr care crește constant, de la un an la altul, conform statisticilor furnizate de Organizația Mondială a Sănătății. Credeți că pandemia a accentuat această criză? 

Arianna Huffington: Absolut! După cum ai spus și tu, epidemia de stres și burnout se extinsese deja în toată lumea, chiar înaintea pandemiei de Coronovirus. În 2019, Organizația Mondială a Sănătății a declarat burnout-ul un ”fenomen ocupațional”, adăugându-l în Clasificarea Internațională a Bolilor. Atunci când ne-a lovit pandemia de Coronavirus, ceea ce era deja o criză galopantă a devenit una dintre cele mai presante provocări ale vremurilor noastre. 

E.D.: După cum reiese dintr-un sondaj realizat de Thrive Global, 91% dintre americani ignoră sau nu recunosc semnalele de alarmă, atunci când se confruntă cu un stres intens, și nici faptul că acesta le afectează sănătatea mintală. Care sunt acele semnale pe care ni le transmite corpul nostru și pe care ar trebui să știm cum să le recunoaștem ca să ne schimbăm stilul de viață?

A.H.: Suntem cu toții diferiți, asta este sigur! Dar sunt câteva semne clare, care nu trebuie ignorate și care ne indică faptul că ne confruntăm cu burnout sau cu un stres cronic, acumulat în timp. Iar acestea sunt: incapacitatea de a ne concentra, reacțiile emoționale la provocări, stresul intens, anxietatea. Ceea ce este chiar mai grav decât atât este că burnout-ul ne afectează capacitatea de a lua decizii și de a ne judeca corect pe noi înșine și performanțele noastre. Prin urmare, doar pentru că tu nu crezi că te confrunți cu burnout-ul sau că ți-ai atins limitele, asta nu înseamnă că nu ești acolo (în special dacă ajungi să dormi mai puțin de șapte-nouă ore pe noapte). Așadar, este important să faci pașii necesari pentru a-ți gestiona stresul înainte ca acesta să-ți afecteze sănătatea fizică și mintală. 

E.D.: După cum reiese din datele furnizate de Organizația Mondială a Sănătății, afecțiunile cauzate de stres costă economia mondială 1 trilion de dolari anual, prin scăderea productivității și reducerea eficienței. Ce demersuri i-ați sfătui pe managerii și liderii din companii să facă pentru a îmbunătăți sănătatea mintală a angajaților lor?

A.H.: Liderii din companii ar trebui să recunoască, în primul rând, că sănătatea pe termen lung a organizației este corelată cu sănătatea pe termen lung și starea de bine a angajaților lor. Din ce în ce mai mulți lideri își dau seama că wellbeing-ul nu este doar un concept drăguț, pe care să-l fluturi prin fața angajaților, ci și o strategie esențială pentru succes, care trebuie încorporată firesc în fluxul de lucru.

Iar asta se traduce prin crearea unui mediu de lucru în care oamenii nu trebuie să simtă că trebuie să fie în alertă 24/7, în care pot să-și stabilească o oră la care declară terminată ziua de lucru și unde nu trebuie să se simtă constrânși să facă alegeri între a se bucura de succes la serviciu și a fi fericiți acasă. Iar Thrive Global asta înseamnă: o platformă care să le ofere companiilor instrumentele necesare pentru ca angajații lor să nu fie puși în situația de a face alegeri. Folosim date științifice pentru a crea sisteme și pentru a gândi tehnologii care să permită oamenilor să se poziționeze corect față de munca lor, folosind cele mai recente descoperiri științifice și povești inspiraționale și încurajând schimbările comportamentale prin intermediul Micropașilor, care-i motivează pe oameni să facă alegeri mai bune. 

E.D.: Din cauza stilului nostru de viață și a listei nesfârșite de sarcini zilnice, trăim în permanență cu sentimentul că n-o să reușim să ne terminăm treaba la timp și că timpul pur și simplu zboară. Credeți că ne putem redefini relația cu timpul, astfel încât să-l putem controla și să nu ne mai controleze el pe noi, sporind șansele de a ne bucura de o ”abundență de timp” și să nu mai fim în permanență ”în criză de timp”? Cât de important este să știm să stabilim limite?

A.H.: Cheia este, într-adevăr, stabilirea limitelor și a priorităților. Asta ne permite să punem punct zilei de lucru, astfel încât, la finalul ei, să ne scoatem și pe noi înșine din priză și să ne punem bateriile la încărcat. Dacă ne-am prioritizat timpul astfel încât să fim siguri că am bifat sarcinile esențiale ale zilei, putem să fim confortabili și cu ce a rămas neterminat sau nerezolvat. Dacă ne acordăm timp pentru a ne reîncărca, putem să ne întoarcem a doua zi la lucru gata să profităm de oportunități. 

Și, bineînțeles, timpul este relativ. Percepem timpul în funcție de experiențele noastre. Unul dintre studiile mele preferate este cel în care participanților li s-a cerut să-și dedice timpul celorlalți, iar rezultatul a fost surprinzător: au simțit că au mai mult timp la dispoziție. Așa că da, este nevoie să ne prioritizăm timpul. Dar trebuie să ne amintim și că avem nevoie să declinăm timpul și în alte moduri decât cele cu care am fost obișnuiți. 

E.D.: În timpul perioadei de lockdown, fără îndoială că tehnologia a fost unul dintre cei mai buni aliați pe care i-am avut în comunicarea și menținerea legăturii cu prietenii, cu familiile noastre și cu colegii, permițându-ne să muncim de acasă. Credeți că granițele dintre o relație normală, sănătoasă cu tehnologia și dependența noastră de ea sunt fluide?

A.H.: Tehnologia este doar un instrument, depinde doar de noi cum o folosim. O putem folosi ca să ne sporească umanitatea sau îi putem permite să ne consume umanitatea. Da, în timpul pandemiei, tehnologia a fost într-adevăr o linie vitală, permițând milioanelor de oameni din lumea întreagă să muncească de la distanță și să rămână conectați cu familia, cu prietenii, cu cei dragi. În același timp, acum știm cu toții ce înseamnă oboseala virtuală. Și, în mod paradoxal, următoarea frontieră în domeniul tehnologiei este tehnologia care ne ajută să ne gestionăm relația cu tehnologia. De exemplu, Thrive s-a parteneriat cu Zoom, creând aplicația Thrive Reset app for Zoom, ceea ce permite utilizatorilor Zoom să diminueze efectele oboselii virtuale și ale stresului, în timp real, chiar pe durata întâlnirilor virtuale. Așadar, dacă reușim să ne gestionăm cu înțelepciune relația cu tehnologia, aceste granițe nu vor fi fluide, chiar dacă instrumentele cu care menținem acele granițe sunt.  

E.D.: Într-un articol pe care l-ați publicat recent, ați menționat că ne putem împlini visurile la orice vârstă. Credeți că starea de bine și reziliența au legătură cu această împlinire? Și dacă da, în ce mod?

A.H.: Da, atunci când punem pe primul loc starea noastră de bine și reziliența, nu există nici un motiv pentru care să nu putem continua să construim și să creăm. Am fondat Huffington Post când aveam 55 de ani, iar Thrive Global 11 ani mai târziu, la 66. Și n-am fost niciodată mai dornică decât acum să continui să învăț, să construiesc și să mă dezvolt. Și, în multe moduri, este mult mai ușor să-ți împlinești visurile mai târziu în viață. Atunci când nu te gândești la moarte ca la un sfârșit – și niciodată n-am făcut asta – înaintarea în vârstă este sinonimă cu eliberarea. Este despre renunțarea la lucrurile neesențiale, despre a nu mai privi peste umăr, căutând aprobarea și validarea celor din jur și despre a nu mai construi scenarii înspăimântătoare în legătură cu viitorul. De aceea sper că noi toți, la nivel colectiv, vom ajunge să percepem înaintarea în vârstă nu ca pe ceva care ar trebui evitat cu orice preț, ci ca pe ceva care ar trebui îmbrățișat.


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


E.D.: Ați ajuns la burnout din cauza epuizării și a lipsei de somn. Cât de importantă este grija față de propria persoană și timpul pe care ni-l dedicăm exclusiv astfel încât să nu ajungem la colaps?

A.H.: Din păcate, am învățat pe propria piele că este foarte important. În cazul meu, mi-am pierdut cunoștința din cauza burnout-ului și epuizării și mi-am fracturat pometele în timp ce am căzut. După aceea, am devenit din ce în ce mai interesată de conexiunea dintre wellbeing și productivitate. Mi-am dat seama că ideea conform căreia burnoutul este prețul pe care trebuie să-l plătim pentru succes este o iluzie colectivă. Ceea ce ne dovedește, în schimb, știința este că atunci când prioritizăm wellbeing-ul, capacitatea noastră de a lua decizii, creativitatea, performanța și reziliența mentală se îmbunătățesc semnificativ.  

E.D.: Ce micropași am putea include în rutina noastră zilnică pentru a ne prioritiza sănătatea mintală?

A.H.: Iată patru dintre micropașii mei favoriți, care sunt esențiali pentru menținerea sănătății mintale. 

  1. Alege un moment în timpul serii când decizi să-ți închizi toate dispozitivele electronice și scoate-le din dormitor! Telefoanele noastre sunt depozitarele a tot ceea ce ne ține mintea ocupată și ne împiedică să dormim: listele cu lucruri de făcut, inbox-ul, proiectele în derulare, problemele nerezolvate. Deconectarea de la lumea digitală te va ajuta să dormi mai bine, să-ți reîncarci bateriile și să te reconectezi cu sursele tale de înțelepciune și creativitate. 
  2. Atunci când te trezești, nu-ți începe ziua uitându-te la telefon, ci acordă-ți un minut în care să respiri adânc și să-ți reamintești pentru ce ești recunoscător și care sunt intențiile tale în acea zi.
  3. Neuroștiința a dovedit că ne putem diminua nivelul de stres în aproximativ 60-90 de secunde. Putem face asta concentrându-ne pe respirație, ceea ce ne activează sistemul nervos parasimpatic, diminuându-ne nivelul de cortizol, care este hormonul stresului. Încearcă tehnica utilizată de pușcașii marini americani: tehnica respirației în cutie – 4-4-4. Adică numără până la 4 și inspiră, numără din nou până la 4, ține-ți respirația și apoi numără până la 4 și expiră. 
  4. Un mod foarte simplu prin care ne putem bucura de beneficiile recunoștinței în viața noastră este ceea ce cercetătorii numesc ”stivuirea obiceiurilor”, adică dezvoltarea unui nou obicei pe baza unuia deja existent. Astfel pun în practică micropasul meu favorit: de câte ori mă spăl pe dinți, mă gândesc la trei lucruri pentru care sunt recunoscătoare. Recunoștința este una dintre cele mai puternice emoții ale noastre, iar știința ne demonstrează că ajută la diminuarea nivelului de stres și anxietate. Astfel încât, dacă exersezi acest obicei simplu, în timp ce te speli pe dinți, te vei bucura de beneficiile ei, fără să depui un efort prea mare, într-o zi probabil destul de plină. 

 
E.D.: Ce micropași ați încorporat în rutina dvs. zilnică pentru a vă proteja sănătatea mintală?

A.H.: Pe lângă cei enumerați mai sus, folosesc funcția Reset oferită de aplicația Thrive, una dintre cele mai populare funcții ale acestei aplicații. Este similară cu aplicația Thrive Reset app pentru Zoom, permițând utilizatorilor să-și diminueze nivelul de stres în doar 60 de secunde cu ajutorul opțiunilor meniului Reset pre-existent sau să-și creeze unul personalizat, în funcție de preferințele lor. Apelez la Reset oricând simt, pe parcursul unei zile, că am nevoie să-mi încarc bateriile.


E.D.: Ce v-a învățat pandemia? Era ceva în viața dvs. pe care îl luați de bun și în legătură cu care v-ați reconsiderat poziția din cauza coronavirsului? De ce v-a fost cel mai dor în timpul izolării?

A.H.: Pandemia mi-a demonstrat că, în secret, eram o introvertită. Întotdeauna mi-a plăcut să petrec timp de una singură, dar mi-am dat seama că am o disponibilitate pentru asta mult mai mare decât credeam. Și, ca nouă tuturor, această perioadă mi-a arătat încă o dată ce contează cel mai mult în viață: conexiunea cu ceilalți, dar și cu noi înșine. 

E.D.: De ce vă temeți cel mai mult?

A.H.: Fricile mele cele mai mari au legătură cu fiicele mele – multe dintre ele nu sunt duse până la capăt, iar altele sunt extrem de improbabile. Dar nu te pui cu instinctul matern! 


E.D.: Ce sfat i-ați da tinerei Arianna?

A.H: I-aș spune să nu pice în capcana de a crede că prețul succesului se măsoară în burnout și epuizare. I-aș spune că, de fapt, se va simți mai fericită, mai împlinită și mai productivă dacă se va menaja, dacă se va deconecta și își va reîncărca bateriile. Dar întrebarea e, bineînțeles, dacă m-ar asculta: probabil că nu! 


E.D.: Și o ultimă întrebare: care este țelul dvs. Thrive?

A.H: Să punem capăt epidemiei de stres și burnout, schimbând modul în care trăim și muncim. Este un țel ambițios, dar și o problemă extrem de urgentă – însă sunt și o optimistă incurabilă.

Citește și:

Gânduri la 70 de ani

De ce trebuie să ne ascultăm al patrulea instinct

S-ar putea să-ți placă și…

SELF-IMPROVEMENT//

Ce-a fost mai bun în 2019 și ce așteptăm de la 2020

OAMENI THRIVE//

Arianna Huffington, creatoarea filozofiei Thrive Global

EFICIENȚĂ//

Burnout: o istorie fascinantă

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.