EFICIENȚĂ//

Adevărul despre multitasking

Și ce să faci în loc de asta.


În următoarele 5 minute vei afla:

– Care sunt costurile cognitive cu care vine la pachet multitasking-ul.
– De ce este important să-i faci pe cei din jurul tău să înțeleagă că intri în mood-ul ”Nu deranjați!”.


Este o dimineață obișnuită la birou. Ești într-o ședință cu echipa ta și, în același timp, răspunzi la e-mail-uri „urgente”. Îți iei ochii un moment de la ce se întâmplă ca să-i scrii partenerului de viață un mesaj care privește planurile pentru cină. Televizorul merge, la volum redus, pe perete, pe un program de știri, și tu îți mai arunci din când în când ochii pe situația acțiunilor la bursă. Un coleg îți dă un mesaj pe chat-ul intern și-ți cere un sfat în legătură cu o problemă care ar trebui rezolvată… acum! Te ocupi de asta: problemă rezolvată. Iei o gură de cafea și-ți amintești că ești încă în ședință, așa că intervii rapid cu câteva opinii. Mai apar două e-mailuri și răspunzi la ele de îndată ce aterizează în inbox. Apoi îți apare o notificare care te informează că unul dintre proiectele pe care le suprvizezi a ajuns într-un punct critic. Și lista continuă…

Dacă un astfel de scenariu frenetic îți sună familiar, nu ești singur. Multitasking-ul a devenit un mod de viață în ultima vreme, atât acasă, în viața personală, cât și la birou. Abilitatea de a te ocupa de mai multe sarcini deodată este văzută, adesea, ca un lucru pozitiv, chiar recomandabil. Și să faci asta este, de asemenea, inevitabil: să oferi atenție completă unui lucru, sau unei persoane, devine tot mai dificil în lumea actuală, hiperconectată, în care un milion de lucruri ne solicită timpul și atenția. 

Există aici o singură problemă: multitasking-ul nu funcționează. În acest capitol, aprofundăm mitul multitasking-ului și explorăm modul în care, dacă te concentrezi mai bine și-ți prioritizezi eficient sarcinile, poți munci și poți trăi mult mai productiv, mai bine, mai semnificativ și cu mai multe satisfacții. De asemenea, vom asculta părerile unor oameni din diverse domenii de activitate, care ne spun părerea lor despre importanța atenției. 

Nu ne limita doar la ce spune știința, ci vom afla și ce informații ne oferă înțelepciunea antică despre cum poți oferi atenție lucrurilor care contează cu adevărat. Filozofii stoici în particular, incluzându-i aici pe Marcus Aurelius, Epictet și Seneca, ne aduc aminte că avem tendința să ne ocupăm timpul cu lucruri care ne distrag și ne fură atenția, în loc să trăim clipa. 

Multitasking-ul este un mit 

Este greșit să credem că putem să facem mai multe lucruri în același timp, fără să ne sacrificăm calitatea atenției. Creierul nostru pur și simplu nu se poate concentra la maximum atunci când este antrenat în acțiuni pe care le numim „muncă fragmentată”. Credem de multe ori că suntem super productivi, verificăm constant lucrurile și încercăm să maximizăm productivitatea. Însă, în realitate, nu se întâmplă asta. 

Un raport publicat de către American Psychological Society’s Journal of Experimental Psychology arată că, de fapt, multitaskingul reduce productivitatea cu cel puțin 40%. Și acest lucru este și mai evident în cazul persoanelor care cred că sunt deosebit de bune la acest joc al multitasking-ului. Într-un studiu din 2012, David Strayer, profesor de psihologie la University of Utah, a aflat că, pe măsură ce-și închipuiau că sunt tot mai buni la multitasking (și se comportau ca atare), oamenii aveau performanțe tot mai scăzute. Strayer a identificat un grup extrem de mic de oameni care chiar sunt buni la acest joc, pe care i-a numit supertaskers, însă cei mai mulți dintre noi trebuie să plătească un preț destul de mare pentru a fi atenți la mai mult de un singur lucru în același timp. 

Și asta se întâmplă pentru că lucrul „întrerupt” vine cu niște costuri la pachet. Așa cum au arătat cercetătorii de la University of California, Irvine și cei de la Institute of Psychology din cadrul universității berlineze Humboldt, întreruperile duc la „mai mult stres, o stare de frustrare, la presiune resimțită din cauza timpului insuficient și efortului suplimentar”.

Earl Miller, neurolog la MIT, formulează așa această concluzie: „Atunci când pendulezi între mai multe sarcini, procesul ți se pare ușor la început, însă, în realitate, el presupune constant o serie de mici recalibrări”. Fiecare dintre aceste ajustări vine la pachet cu un cost cognitiv. Spre exemplu, de fiecare dată când alergi între răspunsul la e-mail-uri și redactarea unor documente importante, nu faci altceva decât să-ți seci pur și simplu atât resursele creierului, cât și energia, încercând de fiecare dată să te întorci la punctul de unde ai plecat. Sfatul lui Miller este să eviți, pe cât poți, multitasking-ul, pentru că „îți face praf productivitatea, te face să comiți greșeli și împiedică gândirea creativă… Noi, oamenii, avem o capacitate limitată de a avea gânduri diferite în mod simultan; putem să reținem o singură părticică de informație în minte pentru un moment”.

Fluxul întreruperilor și elementelor perturbatoare poate fi nesfârșit însă, atunci când ai grijă să-l preîntâmpini, de fapt recapeți controlul asupra timpului tău și dai atenție lucrurilor importante. 

Oamenii s-au gândesc cât de mult valorează atenția înainte să apară e-mailul și iPhone-urile. Filozofii stoici erau interesați să afle cât de multe lucruri pot controla oamenii, incluzînd atenția și reacțiile. Și asta pentru că, în mod obișnuit, există o mulțime de lucruri pe care ne străduim să le facem simultan; ca să economisim niște timp, dar și energie și atenție, merită să nu ne mai facem griji pentru orice lucru pe care un-l putem schimba sau în legătură cu care nu putem face nimic. Și acest capitol include toate acele întrebări „urgente” sau lucruri care te distrag și te fac să-ți pierzi energia. Înseamnă, până la urmă, să ai o disciplină a propriului tău timp. Înseamnă să fii atent, ceea ce te ajută să te concentrezi. 

Vor exista mereu întreruperi care-ți vor solicita atenția. De fapt, 28% dintr-o zi de muncă este consumată pe întreruperi și pe timpul pe care-l pierzi încercând să revii la activitatea pe care o făceai înainte. Aceste întreruperi fără sfârșit, care te distrag de la ceea ce faci, te lasă și fără energie și te pot epuiza până la acel prag de la care pur și simplu va fi dificil să mai acorzi atenție oricărui lucru. 

În capitolul 2 și, de fapt, în întreaga carte, explorăm numeroasele moduri prin care supra-dependența noastră de tehnologie ne împiedică să creștem și să prosperăm. Așa cum știe orice posesor de telefon, ecranele noastre omniprezente sunt special concepute astfel încât să ne atragă mereu atenția. S-a demonstrat, de fapt, că multitasking-ul pe care-l facem cu mai multe dispozitive electronice ne micșorează, de fapt, creierul. 

Materia cenușie din zona craniană, numită cortexul cingular anterior, responsabilă cu procesarea informațiilor, pur și simplu trepidează. Și, pentru că deja ni s-a inoculat ideea că nu putem pleca nici fără cinci minute fără telefon și că multitasking-ul este cheia de a ne descătușa super-productivitatea, poate că este timpul să înțelegem cât de mult ne păcălim singuri cu aceste idei. 

Este fascinant să observăm că multitasking-ul ne afectează și modul în care comunicăm și ne conectăm cu alți oameni. Știm că dispozitivele electronice ne pot distrage atunci când încercăm să vorbim cu cineva, însă este uimitor în ce fel ecranele lor ne pot afecta chiar și atunci când nu le folosim. Într-un studiu făcut de cercetătorii de la University of Essex din UK, participanții au fost împărțiți în cupluri și au fost rugați să vorbească unul cu celălalt. Jumătate dintre conversații au avut loc cu un telefon în încăpere. „Simpla prezență a telefonului mobil acolo a inhibat pur și simplu dezvoltarea unei apropieri între persoane și a rezultat în probleme de încredere”, explică studiul. „În plus, a redus aproape la zero modul în care oamenii au simțit empatie și înțelegere din partea partenerilor lor”. 


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Un început strategic în fiecare nouă zi 

Ce se întâmplă în primele ore după ce te trezești are un impact major asupra restului zilei. Acele activități și evenimente dau tonul pentru ce urmează să se întâmple. Atunci când te trezești, în loc să-ți începi ziua verificându-ți mesajele, acordă-ți un minut să respiri adânc. Acel spațiu acordat respirației este important. Chiar înainte să te setezi pe ce ai de făcut într-o anumită zi, adu-ți aminte să te concentrezi pe propria ta persoană, pentru a da tonul zilei într-o notă pozitivă. Și asta poate însemna meditație, sport, plimbarea cățelului, stretching sau doar să bei o ceașcă de cafea în liniște. Este important să-ți amintești că, indiferent ce rutină de dimineață vei implementa, trebuie să fie una care să aibă rezultate pentru tine, să fie în acord cu modul în care funcționează mintea și corpul tău. 

Nu e nici o surpriză că mulți lideri de succes se gândesc în mod particular la modul în care abordează ritualul de dimineață. Richard Branson, fondatorul Virgin Group, spune că trezitul de dimineață este cheia pentru concentrare și productivitate: „La fel ca în cazul în care vrei să-ți menții o mină pozitivă sau să fii în formă, și să te trezești de dimineață este un obicei pe care trebuie să lucrezi să-l menții…”, spune el pe blogul propriu. „Am învățat că, dacă mă trezesc devreme, pot face mai multe lucruri într-o zi și, prin urmare, mai multe lucruri în viață”.

Pentru Oprah, ziua începe cu recunoștință. „Mă trezesc dimineața și primul lucru pe care-l spun este «mulțumesc». Chiar înainte să fiu trează de-a binelea, chiar înainte să deschid larg ochii. Spun «mulțumesc». Pentru că sunt recunoscătoare. Sunt încă aici. Sunt în viață. Mulțumesc pentru asta!”.

Odată ce ai investit ceva timp să-ți hrănești starea de bine, poți trece mai departe să te gândești care sunt planurile pentru acea zi. Iată ce micropas trebuie să încerci: pur și simplu scrie care sunt prioritățile tale dintr-o zi. Este foarte important să-ți acorzi câteva momente să decizi care sunt lucrurile importante și care un: astfel vei reduce stresul și-ți vei îmbunătăți productivitatea pe parcursul zilei. Fiecare dimineață este, de asemenea, un moment perfect să scrii care-ți sunt intențiile care te vor ajuta să te concentrezi să duci la capăt și proiectele ambițioase pe termen lung. 

Atenția ta este o superputere 

În viața modernă de astăzi, trăim aproape permanent într-o stare de tipul luptă-sau-fugi. Cererile din partea altora și lucrurile care ne disturbă apar în continuu: o altă duzină de e-mail-uri care au nevoie de un răspuns, notificările și update-urile ne luminează telefoanele, chiar și întreruperile nevinovate ne deturnează atenția de la prioritățile pe care le avem. 

După cum arată un studiu realizat de University of California, Irvine, avem nevoie de cel puțin 25 de minute ca să ne întoarcem la nivelul de concentrare pe care-l aveam înainte să fim întrerupți. 25 de minute! Nu putem să fluturăm o baghetă magică și să facem totul să dispară, însă, folosind micropașii putem să începem să ne eliberăm din tirania listelor cu lucruri de făcut care par să nu se termine niciodată. 

Atunci când ne concentrăm cu adevărat, ne recâștigăm controlul asupra timpului. Iată aici un micropas cu care poți începe și care este mult prea mic să nu-l poți face. Dacă un lucru poate fi făcut în doar două minute, fă-l fără să stai pe gînduri. Să termini o sarcină simplă pe loc poate fi mult mai rapid decât să vezi ce presupune ea, să o programezi în calendar și să te reîntorci la ea mai târziu. 

Totul face parte din procesul de construire a „mușchiului” atenției. Ca orice alt mușchi, și cel al atenției trebuie exersat în mod regulat, spune Thomas Oppong, fondatorul AllTopStartups și autor al Working in the Gig Economy. Oppong notează că: „în timp ce sarcinile mici care au nevoie de un efort cognitiv minim pot fi rezolvate în paralel, sarcinile cu adevărat importante solicită un nivel mult mai intens de concentrare”.

El sugerează: „Programează spații albe destinate unui proces de gândire intenționată pentru a-ți reface stocul de atenție. Protejează-ți timpul și ai grijă de el ca de un portofoliu de investiții”. Asta poate că îi va dezamăgi pe alții, unii care cred că probelemele lor sunt demne de timpul tău limitat. Adevărul este că nu poți să răspunzi tuturor solicitărilor din partea prietenilor, familiei, colegilor. Așa cum ne sfătuiește Oppong, „Alege să reacționezi mai puțin și să alegi bine unde îți vei investi atenția… Atenția ta personală. Atunci când nu vezi atenția ca pe o resursă personală pe care o cheltui, s-ar putea să ajungi să o irosești rapid.” 

Una dintre modalitățile prin care ne putem recăpăta controlul asupra propriei noastre atenții este să vorbești despre ea. Chiar dacă ești într-un birou, acasă sau în orice alt loc, fă-i pe cei din jur să înțeleagă că ai să intri în modul „Nu deranjați!”. Este o modalitate prin care poți să-ți protejezi, măcar un pic, atenția și timpul pe care le ai – cu mai puține întreruperi din partea celor din jur, vei fi în stare să te dedici în totalitate proiectului pe care îl ai. 

Unul dintre cele mai comentate documentare ale anului 2020 a fost The Social Dilemma. El a pus pe tapet unele dintre cele mai tulburătoare aspecte ale giganților social media incluzând Facebook, Twitter și Instagram. Filmul prezintă interviuri cu o serie de experți, incluzând persoane care lucrează în Silicon Valley, care au ajutat la crearea monștrilor de care suntem atât de îngrijorați acum. Așa cum văd ei problema, prin distrugerea unor date și manipularea comportamentelor consumatorilor, aceste platforme tehnologice au transformat atenția noastră într-una dintre cele mai prețioase și mai ușor de exploatat mărfuri de pe planetă, cu implicații care țin de la viitorul democrației la sănătatea noastră mentală colectivă. 

Unul dintre cei mai tranșanți critici este Tristan Harris, un fost programator pe partea de etică a Google, care a fondat grupul Time Well Spent, pentru a atrage atenția asupra modului în care societatea noastră este „deturnată” de tehnologie. Așa cum arată Harris, dependența noastră de dispozitive este setată încă de la design. În spatele acelor iconițe prietenoase, care te așteaptă să le deschizi și pe care le iubim atât de mult, se află o cantitate impresionantă de știință sofisticată.

„Ca să câștigi atenția oamenilor trebuie să știi cum funcționează mintea cuiva”, spune Harris. Cercetătorii care studiază comportamentul uman, neurologii și programatorii de pe partea celalată a ecranelor noastre știu că ne place sentimentul de control. Însă ei vor să cedăm controlul atenției. Așa că ne dau o iluzie de control. „Atunci când configurează meniul din care alegem, tehnologia deturnează modul în care noi ne precepem propriile alegeri și ni le înlocuiește cu altele, noi”, spune Harris. „Însă, cu cât ne uităm mai atent la opțiunile care ne sunt date, cu atât vom remarca mai repede că ele nu sunt, de fapt, în conformitate cu ceea ce ne dorim”.

De vreme ce notificările telefoanelor sunt niște intruși atât de frecvenți și de nedoriți și ne distrag atenția, Harris recomandă să modificăm setările astfel încât să primim notificări doar de la oameni, nu și de la mașini. Harris și-a setat telefonul să-l atenționeze cu un ping doar la mesajele de pe WhatsApp, iMessage și alte servicii de mesagerie, locuri unde există oameni reali de cealaltă parte a ecranului, care au nevoie de atenția sa. Orice notificare care vine de la un computer este oprită. 

Când faci asta, atunci când minimizezi toate buzz-urile, „îți ajuți mintea să-și recapete controlul”, spune Harris, de vreme ce, cu cât îți bipăie telefonul mai mult, cu atât te aștepți s-o facă și mai tare. „Cu cât telefonul ne atenționează mai rar, cu atât mai puțin mintea noastră își amintește de fantoma care bipăie din buzunar și cu atât mai calmi putem deveni”, spune el. „Și, să sperăm, cu atât mai repede ne vom recăpăta controlul atenției”.

Adaptat din „Your Time to Thrive: End Burnout, Increase Well-being, and Unlock Your Full Potential with the New Science of Microsteps” (E timpul să te dezvolți: spune stop burnout-ului, îmbunătățește-ți starea de bine și dezvăluie-ți întregul potențial cu ajutorul micropașilor) de Marina Khidekel și editorii Thrive Global. 

Află mai multe despre carte; o poți comanda aici

 Citește și:

Ghidul Thrive: total despre concentrare

10 cele mai populare mituri despre creier demontate de un doctor în neuroștiințe

S-ar putea să-ți placă și…

EFICIENȚĂ//

Oferă feedback empatic și constructiv

EFICIENȚĂ//

Cum să fii mai productiv la muncă?

EFICIENȚĂ//

5 temeri de înfruntat când devii freelancer

Thrive Global
Curajul este ca un mușchi. Și știu din proprie experiență că pe măsură ce îl exersezi devine din ce în ce mai ușor să nu te lași copleșit de temeri.

- Arianna Huffington

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.