SELF-IMPROVEMENT//

A avut Freud dreptate?

Recentele descoperiri științifice sunt doar ecouri ale psihologiei freudiene.


În următoarele 5 minute vei afla:

– De ce în anii 1970 era mult mai probabil să găsești ideile lui Freud discutate într-un film de Woody Allen decât la vreo conferință medicală internațională.
– Ce legătură a stabilit Freud între experiențele din copilărie și problemele psihice de la maturitate.


Nimic nu e nou pe pământ, iar teoriile vechi se întorc – acesta este o idee la care merită să reflectăm, făcând o incursiune în istoria psihiatriei, în timp ce ne uităm la unele dintre scrierile lui Sigmund Freud de la începutul carierei sale. Ideile lui Freud asupra comportamentului uman au dominat o bună parte din secolul XX și au ghidat tratamentul pe care generații de psihiatri și terapiști l-au pus în practică pentru cei cu boli mentale. Dar, pe măsură ce înțelegerea noastră asupra bolilor mentale a crescut, psihanaliștii au cedat terenul în favoarea unei abordări dintr-un punct de vedere biologic asupra bolilor mentale. Așa că, până în anii 1970, era mult mai probabil să găsești ideile lui Freud discutate într-un film de Woody Allen decât la vreo conferință medicală internațională, în timp ce oamenii de știință își prezentau cele mai recente studii biologice în domeniul psihiatriei. 

Cu toate acestea, este greu să reziști tentației de a recunoaște că cele mai recente descoperiri medicale pun într-o lumină nouă unele dintre teoriile lui Freud. Nu sugerez că ar trebui să lăsăm deoparte tratamentele actuale pentru bolile mentale în favoarea psihanalizei. Însă, ce este important de reținut, este faptul că Freud ne-a făcut să înțelegem că experiențele de viață precoce ne alterează modul în care conlucrăm cu lumea din jur atunci când suntem adulți și că unele incidente din copilărie pot crește riscul unor boli mentale pe care le putem avea mai târziu. 

În 1895, Freud a scris pe o bucată de hârtie titlul „Proiect pentru o psihologie științifică”. O parte a acestui manuscris începe, de fapt, cu gândurile pe care Freud le-a scris unui prieten în timp ce călătorea cu trenul. În acea lucrare, Freud schițează ideile sale asupra mecanismului de funcționare a minții umane, schiță bazată pe înțelegerea principiilor neurologice, incluzând aici și date despre știința neuronală, atunci aflată în dezvoltare. El a introdus, de asemenea, conceptul de „ego” și a mâzgălit atunci și câteva idei despre vise, idei care au stat apoi la baza unei lucrări mai târzii, intitulate „Interpretarea viselor”. 

Aproape două treimi din această lucrare Freud discută o idee pe care el o descrie ca o „compulsie isterică”. Ilustrând conceptul, el scrie despre o femeie numită Emma căreia îi este frică să intre singură în magazine. Emma explică că, atunci când avea 12 ani, a intrat într-un magazin să cumpere ceva și a fugit imediat afară, atunci când a văzut doi vânzători râzând. La început, ea recunoaște că această „compulsie isterică” poate să aibă legătură cu faptul că a crezut în acel moment că cei doi râd de ea, ceea ce a făcut-o să aibă probleme să meargă la cumpărături singură. Însă, după mai multe tentative, femeia își aduce aminte de o altă întâmplare: „În două ocazii diferite”, scrie Freud, „pe când avea doar opt ani, ea a mers într-un magazin să-și cumpere dulciuri și proprietarul magazinului a agresat-o, punând mâna pe organele ei genitale, prin haine”. 

La ora la care Freud scria aceste lucruri, gândiți-vă că nu avea la dispoziție nimic din știința de azi, cea care explică în ce fel reacționează mintea unui copil la evenimentele stresante, cum ar fi abuzul. În fapt, prima lucrare care lămurește structura neuronală fusese publicată cu 30 de ani înainte. Freud începuse să lege experiențele din copilărie de problemele psihiatrice de mai târziu, cum ar fi această teamă de a intra singură într-un magazin. 

Cercetările curente ne spun că Emma avea, cel mai probabil, o experiență de tip post-traumatic stress disorder (PTSD) – sindrom de stres posttraumatic. Circa 60% dintre bărbați și 50% dintre femei au parte de o traumă semnificativă în viața lor, care poate duce în cele din urmă la acst sindrom. În cazul femeilor, ca Emma, această traumă este foarte posibil să fie legată de o agresiune sexuală sau de un abuz sexual, atunci când sunt minore. S-a demonstrat, mai apoi, că aceste tipuri de traumă induc o schimbare epigenetică a celulelor din creierul uman. Iar acest lucru înseamnă că funcția ADN-ului din celule este alterată de acea experiență. O schimbare epigenetică menține același cod genetic, însă modifică frecvența cu care o genă este funcțională sau nu, ceea ce înseamnă că creierul funcționează diferit în diferite momente. 


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Pe măsură ce am avut la dispoziție date din studiile făcute pe oameni sau animale, știința ne-a arătat că experiențele din copilărie determină comportamentele de mai târziu și afectează personalitatea; aceste experiențe au efecte epigenetice care fac creierul să fie vulnerabil în anumite momente, pe parcursul întregii vieți. Așa spune știința modernă, iar cercetările în ceea ce privește schimbările epigenetice din celulele creierului pot conduce la descoperirea unor terapii eficiente. Însă cu siguranță nu am fi ajuns să avem parte de aceste descoperiri, dacă Freud nu ne-ar fi atras atenția asupra acestei posibilități și un n-ar fi propus concepte și idei la care să ne gândim. Dacă ne gândim doar la cât de puține cunoștințe științifice avea despre funcționarea creierului uman, este extraordinar că vedem că atât de multe dintre ideile lui sunt cât se poate de valabile și astăzi. 

Și, din nou, trebuie să subliniem că Freud a precedat știința. Mulți ani după ce a publicat „Proiectul de psihologie științifică”, el a prezis importanța acestor studii. „Cercetările ne-au permis să avem probe imbatabile că activitatea mentală este legată de funcționarea creierului așa cum nu e legată de nici un alt organ”, scria Freud mai târziu. Când gândirea și ideile lui Freud au devenit cunoscute și citate, ani mai târziu, am numit acea perioadă „Revoluția freudiană”. Astăzi, trăim o revoluție a creierului, însă ideile lui Freud își au încă ecoul în cele mai recente descoperiri.

Citește și:

Ce trebuie să știi când alegi o psihoterapie

De ce evită cuplurile

S-ar putea să-ți placă și…

EFICIENȚĂ//

7 cărți pe care să le citești în această toamnă

SELF-IMPROVEMENT//

Ce-a fost mai bun în 2019 și ce așteptăm de la 2020

SELF-IMPROVEMENT//

De ce ne comportăm ca și cum pandemia s-a terminat?

Înscrie-te pentru a primi newsletter-ul

Thrive Global
Curajul este ca un mușchi. Și știu din proprie experiență că pe măsură ce îl exersezi devine din ce în ce mai ușor să nu te lași copleșit de temeri.

- Arianna Huffington

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.