SELF-IMPROVEMENT//

4 lucruri extraordinare pe care le-am descoperit desenând câteva minute pe zi

Cum poți face din desenat noul tău instrument de dezvoltare personală.


În următoarele 5 minute vei afla:

– De ce desenatul seamănă cu un soi de cârlig cu care-ți prinzi ideile pe o sfoară cu rufe.
– Cum te poate ajuta desenatul să renunți la perfecționism.


Imaginează-ți pentru o clipă ambalajele ciocolatelor, coperțile cărților și toate site-urile de internet fără nicio imagine. Acum modifică imaginar toate indicatoarele rutiere și pictogramele de la toate aplicațiile de pe telefon exclusiv în niște casete cu text. Știu, e cam greu într-o lume care cumpără, se orientează și se informează pe baza unor repere vizuale. Însă ne este ușor să remarcăm că școala a întrerupt pornirea noastră firească de a desena, pentru a ne canaliza energia spre scriere. 


La fel ca majoritatea, și eu am fost unul dintre cei au abandonat desenatul odată cu intrarea la  școală. Doar că, dintr-o întâmplare fericită, l-am redescoperit după 25 de ani. Nu vă imaginați că eram talentată în vreun fel sau că m-a pasionat desenul încât să ajung între timp artistă, graficiană sau facilitatoare grafică. Însă mă mândresc că sunt o amatoare care desenează fugitiv câte 2-3 minute pe ici-colo. Dar asta nu m-a oprit, printre altele, să-mi folosesc banalele desene pentru a ilustra o carte, pentru a-mi organiza ideile, pentru a imagina noi produse sau pentru a-mi lua notițe din cărți. 

Iar după acești cinci ani de amatorism și experimentare a desenului în viața profesională și personală, am ajuns la concluzia că desenatul mi-a schimbat viața în moduri surprinzătoare. Iar patru dintre lucrurile extraordinare pe care le-am descoperit desenând, ți le voi împărtăși în cele ce urmează.

De când desenez, în medie, nu mai mult de vreo 3 minute pe zi:


1. Am mult mai multe amintiri


Față de anii anteriori, în ultimii cinci ani, de când am reînceput să desenez, viața mea s-a îmbogățit cu mult mai multe idei din cărți, călătorii, cursuri și momente de relaxare. Acum am senzația că desenatul este ca un fel de cârlig cu care-mi prind ideile pe o sfoară cu rufe. Privind în urmă, realizez câte noțiuni aș fi putut reține dacă aș fi făcut mici schițe sau desene. Chiar și patru secunde de desenat, indiferent de abilități sunt suficiente pentru a îmbunătăți considerabil memoria, conform unui studiu realizat de Universitatea Waterloo, Canada. Deși pare ireal, mi-am dat seama că e firesc în contextul în care, încă din anii ‘80 s-a dovedit că textul este de 60 000 de ori mai încet procesat decât imaginile, (vezi acest studiu), iar 90% din informații transmise creierului sunt vizuale.


2. Găsesc soluții mai bune la problemele profesionale și de zi cu zi


Astăzi am convingerea că, până să folosesc desenul pentru proiecte profesionale, creierul meu funcționa doar la jumătate din capacitatea sa. Nu făceam decât să folosesc excesiv emisfera stângă, cea responsabilă cu analiza și logica, și să neglijez emisfera dreaptă a creierului, cea responsabilă de percepție, intuiție și creativitate. Dr. Miller, profesor de neurologie la Universitatea din California, spune că emisfera stângă în mod normal hărțuiește emisfera dreaptă, inhibând-o. Iar desenul, conform lui Norman Doidge, autorul cărții Creierul se transformă. Experiențele neuroplasticității (2007) desenatul dă o pauză temporară și binemerită neobositei emisfere stângi. 

Începând cu hărți mentale, prototipuri și schițe, am ajuns să văd mai bine imaginea de ansamblu cu ajutorul structurării prin desene. Astfel am găsit soluții și am luat decizii mult mai repede decât o făceam prin simpla analiză mentală. Și mi-am dat seama că prin desen nu doar mi-am exersat abilitățile de a vedea diferit, ci și de a gândi diferit. Ceea ce mă face să înțeleg mult mai bine că, atunci când Sir Ken Robinson susținea reintroducerea artei în educație, o făcea nu cu intenția de a vedea o societate cu mai mulți artiști, ci o societate care gândește și vede lucrurile mai clar.

3. Perfecționismul meu nociv s-a redus considerabil


Niciun discurs, nicio carte și niciun om n-au reușit să mă ajute să fac „saltul“ spre „îmbrățișarea“ greșelilor, așa cum a făcut-o desenul. Din prima clipă când mi-am perceput desenele naive ca frumoase în imperfecțiunea și naivitatea lor, am știut că asta mă va ajuta în sfârșit să nu mă mai las sabotată de perfecționismul acela care blochează acțiunea.
Desenatul mi-a creat o cale spre experimentare și spre a face cu bucurie lucruri la care nu sunt bună, ceea ce m-a sprijinit mult în a gestionarea incertitudinilor specifice tipurilor de proiecte pe care le fac. 

Am observat la câteva prietene ale mele că teatrul sau dansul au avut efecte similare, însă mai scurte în timp, în general cel mult extinse câteva săptămâni după încheierea cursurilor pe care le urmau. Însă, pentru mine, efectele desenatului s-au extins mult în timp, deși practicam desenul în reprize foarte scurte. De aceea am ajuns la convingerea că desenatul este cel mai la îndemână și ieftin instrument de dezvoltare personală pe care l-am experimentat.


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.



4. Am o stare de bine


În afară de o gândire și o memorie mai bune, desenatul îmi dă aproape invariabil o stare de bine care este explicată din punct de vedere științific prin faptul că activează centrul cerebral de recompense, acea parte a creierului activată când râdem sau dansăm. Studiul care concluzionează acest lucru a avut ca subiecți oameni care desenau liber forme geometrice, activitate fără nicio legătură cu vreun scop practic. Însă, pentru mine desenatul de plăcere sau cu un scop anume produce, cu mici variațiuni, stări de concentrare a atenției urmate de stări de bine.

Michael Kimmelman, un autor și critic de arhitectură spunea că „desenatul obișnuia să fie o chestiune civilizată, precum cititul și scrisul. Era predat în școala primară. Era democratic. Era de folos fericirii. 

Poate e puțin exagerat să vedem desenatul prin lupa fericirii, însă cert este că nu putem contesta că are un avans de 25 000 de ani față de scriere și că merită mult mai multe drepturi în educația noastră. Și, așa cum școala se preocupă să exersăm scrierea timp de ani de zile, nu pentru a ne forma ca scriitori, așa ar trebui să se ocupe să ne învețe să ne exprimăm prin desen. 

Schimbările sociale survin greu, așa că primul pas spre a redescoperi desenul este să iei un creion și viața mai în joacă și să experimentezi desenând orice îți face plăcere.

Iată trei recomandări cu care să pornești la drum: 

Începe cu ceva ridicol de ușor!


Personal am început desenând câteva forme foarte simple, pentru o durată ridicol de mică. Desenam ceva banal precum o furculiță sau o farfurie, nu mai mult de câteva zeci de secunde. Satisfacția că nu era ceva care să mă solicite m-a îndemnat să schițez câte o mică pictogramă, care să mă ajute să găsesc mai rapid notițele text în agenda mea de lucru. Ideea de începuturi ușoare am auzit-o și la artista Mirela Ivanciu, care recomandă elevilor săi să poarte un caiet mic, în care să deseneze orice, insistând pe ideea de mic, pentru a evita descurajarea care poate apărea în fața unei coli mari de hârtie.  
După experiența mea cu conceptul de Tiny Habits, dezvoltat de un cercetător de la Stanford, aș merge mai departe și ți-aș recomanda să legi desenatul de un alt obicei zilnic (precum deschiderea calculatorului, băutul cafelei etc) pentru că atunci sunt șanse mai mari să-ți amintești să desenezi și să fructifici acest obicei minuscul cu impact mare.

Ia desenatul în joacă! 

Cu toții avem liste mari cu lucruri de făcut și prea puține liste cu lucruri amuzante, plăcute de care să le facem. Dacă ai nevoie de mici exerciții simpatice, iată o selecție care mi-a plăcut:
Exercițiul 30 de cercuri, creat de Bob McKim prin anii ‘70 și promovat de consultantul în inovație Tim Brown;
– Jocul mâzgâlelilor, prezentat ca Squiggle birds de consultantul Dave Gray, este unul dintre preferatele mele;
Metoda Zentangle, dacă vrei să îmbini relaxarea cu mișcările simple, repetitive, în special de forme geometrice.  

Inspiră-te de la marii artiști! 

Pentru începători, o sursă bună de inspirație sunt lucrările artistului Dan Perjovshi. Sunt simple și cu un mesaj foarte puternic. După mine, el reprezintă punctul de referință de la care să pleci atunci când crezi că n-ai talent la desen. Văzându-i lucrările, am înțeles că tipul de desen de care mă simt cel mai legată este cel prin care comunic scurt pe doi o idee, nu despre cum să fac desene care să arate precum fotografiile sau tablourile realiste. 


În egală măsură, găsesc mereu inspirație la o sumedenie de alți artiști, ilustratori și creatori de benzi desenate care-și prezintă lucrările constant pe rețelele sociale sau prin newsletter-e.

Învață de la maeștri 


Astăzi este mult mai accesibil să iei contact cu ideile unor artiști și ilustratori care să te facă să înveți să devii un observator mai bun și, implicit, un desenator mai bun. Mie mi-au plăcut:
– cartea celebră a lui Betty Edwards, Drawing on the Right side of the Brain”;
– ședințele sau cursurile online cu artista Mirela Ivanciu;
– cursurile online cu Adolfo Serra și Puño pe platforma Domestika

Sunt sigură că și tu poți descoperi propriile feluri de a experimenta și explora dacă desenul are potențialul de a-ți stimula memoria, creativitatea și starea de bine. În cultura noastră verbală, digitală și tehnologică, a învăța să desenezi ar putea părea total lipsit de valoare practică, însă știința ne spune că desenatul îmbunătățește considerabil memoria, stimulează rezolvare mai creativă a problemelor și ne dă o stare de bine. 

Citește și:

Vrei să ai idei geniale? Iată 7 idei imbatabile

Secretul surprinzător al creativității

S-ar putea să-ți placă și…

OAMENI THRIVE//

7 lecții de viață pe care le putem învăța de la Malala Yousafzai

EFICIENȚĂ//

Ai grijă cum îți folosești timpul! Stabilește-ți niște limite și te vei simți mai bine!

SELF-IMPROVEMENT//

Ce să întrebi în loc de „Ce mai faci?”

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.