WELLBEING//

10 mituri despre sănătatea orală explicate de medicul stomatolog

Sănătatea orală influențează starea de sănătate generală, dar și calitatea vieții de zi cu zi.


În următoarele 6 minute vei afla:

– Cum se folosește corect apa de gură. 
– De ce amânarea vizitei la stomatolog vine cu un preț mai mare (atât ca sănătate, cât și ca bani).


Descoperă care sunt câteva dintre credințele populare pe care este bine să le lămurim pentru un zâmbet mai frumos și o stare de bine generală.

1. Dacă nu mă dor dinții, nu trebuie să merg la stomatolog.

Durerea este un simptom de care e firesc să ținem cont și este semnalul care ne trimite la medic. Desigur, ea poate fi suprimată temporar prin administrarea, acasă, de analgezice și antiinflamatoare. Însă acest comportament reprezintă numai o amânare a rezolvării problemei. În stomatologie, de obicei, leziunile evoluează cu pierdere ireversibilă de substanță, iar țesuturile pierdute nu se mai refac de la sine, astfel că ulterior pot apărea complicații. Dacă ne creăm obiceiul de a merge regulat la stomatolog, acesta poate diagnostica din timp diferite leziuni carioase sau gingivale, iar rezolvarea este de cu totul altă anvergură din punct vedere al durerii, al timpului de tratament, al posibilităților de restaurare și, nu în ultimul rând, al costurilor.

Rămâne valabilă o regulă valoroasă: vizitează medicul stomatolog o dată la șase luni!

De exemplu, gingivita, primul stadiu al afecțiunilor gingivale, este reversibilă. Netratată, avansează spre parodontită, care poate duce la pierderea dinților. De asemenea, medicul stomatolog va stabili dacă aspectul mucoasei orale este normal sau dacă este nevoie să apelăm la alte discipline, precum patologia sau chirurgia orală.

2. Sănătatea dinților nu influențează starea de bine generală. 

În viața de zi cu zi, dinții intervin în masticație, în fonație (felul în care vorbim), iar cei din zona frontală au și un impact estetic major. Dacă dantura are probleme, implicit se îngreunează procesul de digestie, iar consecința este că substanțele nutritive din alimente nu sunt absorbite corect. În fonație, grupul frontal superior are rol în pronunția consoanelor (pentru că limba se sprijină pe dinții frontali), iar dacă lipsesc dinți frontali pronunția va avea de suferit. Desigur, apare și rolul estetic important al dinților frontali, pe care-i dorim corecți din punct de vedere al formei, culorii și al aranjării în cadrul arcadei. Aceștia definesc personalitatea individuală. 

Într-o epocă în care imaginea are un rol crucial, mai ales atunci când stabilim un prim contact cu cineva, sănătatea și armonia zâmbetului pot fi o sursă de încredere (persoana se va simți în largul ei când zâmbește) sau, dimpotrivă, aspectul dinților poate descuraja, iar omul își maschează zâmbetul sau dezvoltă ticuri de acoperire a dizarmoniilor. 

Să ținem cont și de faptul că durerea dentară, care survine adesea în timpul nopții, va afecta grav calitatea somnului și concentrarea pacientului în ziua următoare, cu consecințe reale asupra vieții sale personale, sociale și profesionale. O durere neglijată poate duce la o infecție localizată sau extinsă, cu afectare la distanță. Adică infecția de la nivelul unui dinte poate ajunge la inimă, rinichi sau articulații.

3. E normal să te mai doară, din când în când, dinții.

Durerea are valoare de semnal și trebuie investigată cauza care a produs-o. Este important să urmărești ce înseamnă, chiar dacă nu este constantă. Ne ajută un examen clinic și radiografiile. De asemenea, vă atrag atenția că gingiile sănătoase nu sângerează, iar dinții sănătoși nu dor.

4. Nu se întâmplă nimic rău dacă mai amân dentistul, durerea apare și dispare. Fac o economie de stres și de bani.

Într-adevăr, se întâmplă ca durerea de dinți să apară și să dispară. Ține cont, însă, că chiar dacă durerea dispare, leziunea evoluează! În timp, apar consecințe: pierderi de substanță dentară, inflamația pulpei nervului, abces în părțile moi sau resorbție osoasă. Chiar dacă există momente de acalmie (adică durerea dispare), nu înseamnă că bacteriile au luat o pauză și nu se mai infiltrează în țesuturile învecinate. Deci amânarea vizitei la dentist implică, de fapt, un consum mai mare de energie, timp și bani.

5. Dinții se periază de două ori pe zi. 

Periajul de două ori pe zi este, într-adevăr, obligatoriu. Cel mai important periaj al zilei este periajul de seară, dinainte de culcare. Asta pentru că, în timpul nopții, secreția de salivă scade, buzele, limba și obrajii nu se mai mișcă, așa că bacteriile stau ca într-un incubator, ocupate să descompună resturile alimentare. 

Însă recomand să folosim periuța și în timpul zilei, inclusiv la birou, mai ales după ce mâncăm sau bem ceva dulce. Zaharurile reprezintă ”hrana bacteriilor”. În urma metabolizării zaharurilor, rezultă acizi. Aceștia înmoaie și dizolvă prismele de smalț. În consecință, cu cât timpul de contact dintre zaharuri și smalț este mai redus, cu atât este mai bine pentru sănătatea dinților noștri.


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


6. Apa de gură, ața dentară și/sau dușul bucal sunt opționale. 

Ața dentară, dușul bucal, apa de gură și periuțele interdentare sunt mijloace auxiliare de îndepărtare a plăcii bacteriene. Deci acestea completează periajul, deoarece, doar prin periaj, nu se pot accesa toate suprafețele dinților.

Periuțele sau ața interdentare trebuie folosite înainte de periaj, pentru a curăța suprafețele de smalț aflate în contact și care nu sunt accesibile periuței.

Apa de gură se folosește după periajul dinților, de două ori pe zi. Cel mai corect este să citim și să urmăm indicațiile producătorului. Dar, în general, se folosesc 20 de mililitri de apă de gură, cu care se clătește bine cavitatea orală, timp de 30 de secunde sau un minut. Apa de gură de scuipă, dar nu se clătește, și este bine să așteptăm timp de 30, 60 de minute înainte să bem sau să mâncăm ceva. Țineți cont că anumite ape de gură pot avea anumite indicații terapeutice, dar și efecte adverse. De aceea, trebuie să întrebați medicul în privința tipului de apă de gură și al duratei de folosire. 

Atenție! Toate aceste mijloacele auxiliare completează periajul, nu-l înlocuiesc!

7. E normal să mai apară, uneori, respirația urât mirositoare.

Respirația urât mirositoare sau halena este un motiv frecvent de prezentare la stomatolog. 

Cauzele pot fi stomatologice (igiena defectuoasă a cavității bucale sau a lucrărilor fixe ori mobile) sau leziuni precum cariile, gingivita, parodontita. Însă halena poate avea și cauze care semnalează afecțiuni generale, cum ar fi infecțiile sinusurilor, amigdalite sau flegmoane, insuficiență hepatică sau renală ori cauze digestive, precum refluxul gastro-esofagian. Un miros al gurii care amintește de merele acre poate semnala un diabet zaharat. Mai contribuie la respirația urât mirositoare fumatul, alcoolul (pentru că deshidratează mucoasa orală), deficitul de vitamine A sau C sau anumite tratamente medicamentoase. 

La adolescenți, halena apare, de obicei, din cauză că neglijează periajul și, pentru că este o vârstă la care copiii sunt sensibili la reacțiile celor din jur, ar trebui să fie un motiv suficient de puternic pentru o mai bună disciplină a igienei orale. 

În concluzie, când apare respirația neplăcută, periem dinții responsabil, ne consultăm cu medicul stomatolog și, dacă este nevoie, cu specialistul în medicină internă. 

8. Sensibilitatea dentară (la rece sau la cald) e normală, mai vine, mai trece.

Pot exista mai multe cauze ale diferitelor dureri dentare. Cu ajutorul dentistului trebuie să lămurim dacă este vorba de o sensibilitate dentară sau despre altceva. 

Sensibilitatea este cauzată, cel mai frecvent, de deteriorarea smalțului din cauza periajului excesiv, a scrâșnitului din dinți sau a retragerii gingiilor în urma afecțiunilor gingivale. Hipersensibilitatea este o durere intensă, descrisă ca ”un fulger” sau ”un curent electric” la contactul smalțului cu băuturi reci sau cu stimuli acizi (citrice, murături). 

Prin pierderea de țesut dur, terminațiile nervoase devin expuse, iar contactul cu stimuli termici și/sau chimici declanșează durerea. Acasă, se poate ameliora folosind paste de dinți fluorurate și apă de gură cu fluor. Este indicată îndepărtarea plăcii bacteriene care produce acizi în urma metabolizării zaharurilor, evitarea băuturilor acide carbogazoase, a alimentelor ce conțin zahăr și amidon. Este indicată efectuarea corectă a periajului, cu mișcări verticale (nu orizontale!), fără a freca cu presiune dinții, iar periuța folosită trebuie să fie moale, o perioadă, și nu aspră, traumatizantă. 

Tot pentru a preveni deteriorarea smalțului, evităm asocierea băuturilor carbogazoase cu periajul: este bine să așteptăm 30 de minute după ce am băut un suc carbogazos, apoi să periem dinții. În cabinet, stomatologul poate aplica geluri cu fluor sau poate sigila zona respectivă pentru a bloca transmiterea excitanților. 

9. Vizita la dentist înseamnă durere.

Frecvent, când spui ”dentist”, oamenilor le vine în minte un tablou apocaliptic, compus din mai multe frici: de durere, de ace, de freze și de costuri. 

Dar stomatologia modernă este înalt tehnologizată, minim invazivă și mult mai confortabilă pentru pacient. Apariția anesteziei, a instrumentelor silențioase, a materialelor cu gust și miros agreabil face ca tratamentele să fie mai ușor acceptate de către pacient. Chiar dacă în cursul tratamentului mai pot apărea senzații de jenă sau disconfort, tratamentele nu se mai desfășoară pe viu, deci oamenii nu mai trebuie să îndure durerea. 

În această perioadă cu incertitudini și nervi puși la încercare pentru noi toți, am remarcat că gradul de anxietate al pacienților a crescut și că oamenii prezintă o intoleranță crescută la disconfort. De aceea, anestezia vine atât în ajutorul pacientului, cât și al medicului. Dacă pacientul e liniștit, îi permite medicului să efectueze corect manoperele. 

10. Periuța manuală și periuța electrică fac același lucru.

Periuța electrică prezintă mai multe avantaje: 

1. Dispozitivul rotativ face aceleași mișcări ca periuța normală, dar la viteze mult mai mari.

2. Periuța electrică poate avea diferite capete, în funcție de scop: curățare, masaj, capete speciale pentru dinți sensibili.

3. Senzorul de presiune ne atenționează când presiunea exercitată pe suprafețele dentare este prea mare.

4. Obținem un periaj eficient în două minute.

5. Avem acces la zone mai puțin accesibile periuțelor manuale. 

6. Sunt foarte utile și pentru persoanele purtătoare de aparat ortodontic. 

Însă ambele tipuri de periuțe (manuale și electrice) sunt eficiente atunci când sunt folosite corect. În cazul periuței manuale, timpul de periere ideal este de 3-4 minute. 

Citește și:

De ce e necesară îngrijirea dinților în momentele de criză?

Care sunt semnele unei inimi slăbite

S-ar putea să-ți placă și…

WELLBEING//

Legătura dintre stres și sănătatea orală

SELF-IMPROVEMENT//

Putem să ne îndeplinim visurile la orice vârstă

SELF-IMPROVEMENT//

10 filozofii japoneze pentru o viață cu adevărat împlinită

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.