SELF-IMPROVEMENT//

10 metode prin care poți deveni un ascultător mai bun

Te-ai gândit vreodată cât de mult contează să știi să asculți?


În următoarele 5 minute vei afla:

– De ce se spune că nu e frumos să întrerupi.
– Care sunt capcanele care te distrag când ar trebui să-i asculți pe cei din jur.


Te-ai gândit vreodată cât de mult contează atunci când asculți pe cineva? Sau când a fost ultima dată când te-ai simțit cu adevărat ascultat?

Ascultarea are o valoare inestimabilă, nu numai pentru cel care primește atenție, dar și pentru cel care ascultă, în egală măsură. Poți învăța foarte multe lucruri și poți fi de foarte mare ajutor prin simplul fapt că-l asculți pe cel de lângă tine. 

În activitatea mea profesională de psiholog, văd zilnic cât de multă putere poate avea ascultarea. În această profesie, să poți asculta este o abilitate esențială. Și cu toate că pare foarte simplu, actul ascultării este un proces complex și solicită un efort susținut. E nevoie să te poți pune între paranteze pe tine însuți și să te poți cufunda complet în trăirile celeilalte persoane. 

Viața modernă este plină de surse de distragere a atenției, care ne complică foarte mult misiunea de a ne asculta unii pe ceilalți. Avem programe haotice, ne luăm cu noi telefoanele mobile peste tot, ne chinuim să facem multitasking cât este ziua de lungă, suntem supuși fluxului constant de stimuli și, rareori, reușim să stăm în liniște.

În ciuda faptului că auzim ce se întâmplă în jurul nostru, uităm să-i ascultăm pe cei de lângă noi. 

Iar între ”a auzi” și ”a asculta” este o diferență semnificativă. 

A auzi este procesul, funcția sau calitatea de a percepe sunetul. 

A asculta înseamnă a fi atent la cineva sau la ceva, pentru a auzi ceea ce se spune cu atenție și empatie. Ascultarea are două componente fundamentale: fluxul de informație și participarea la procesarea experienței emoționale a celuilalt. 

Ascultarea:

  • Este un proces activ.
  • Este acel gest prin care te lași pe tine deoparte pentru o vreme și-ți orientezi atenția către o altă persoană.
  • Presupune apel la empatie, să-ți imaginezi ce simte și ce trăiește celălalt.
  • E necesar să te abții de la a emite judecăți, opinii și/sau de la a-ți expune propriile valori în legătură cu ceea ce auzi. 
  • Presupune punerea între paranteze a propriei nevoi de a sugera soluții. 

Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Dr. Michael Nichols, psiholog și autorul volumului The Lost Art of Listening, atrage atenția asupra faptului că sunt mulți oameni care se consideră buni ascultători, fără a fi, în realitate, astfel. Dr. Nichols punctează că, nu numai că aceștia sunt neatenți în timpul conversației, dar au și tendința de a întrerupe. De asemenea, Dr. Nichols punctează frazele care stau în calea ascultării autentice. Unele dintre ele ar fi acestea: 

  1. ”Asta-mi aduce aminte de o întâmplare de-a mea….”. În loc să te grăbești să-ți povestești propriile experiențe, încearcă să te concentrezi asupra persoanei din fața ta, să-i oferi sprijin și validare, și de-abia apoi să-ți împărtășești opiniile .
  2. Vai, e îngrozitor…”. E important să oferi înțelegere în timpul conversației. Însă exprimările emoționale excesive distrag atenția de la cealaltă persoană și arată că ascultarea este superficială. Dr. Nichols susține că: ”a asculta înseamnă a face loc în interiorul tău pentru trăirile celuilalt, nu a te lăsa copleșit de ele”. Sugestia sa este să validăm experiența celui pe care-l ascultăm cât se poate de autentic, fără exprimări sau emoții care au un aer de superioritate și de lipsă de autenticitate. 
  3.  ”Dacă aș fi eu în locul tău…”. Atunci când cineva are nevoie de sprijin emoțional, sfaturile nesolicitate sunt nu doar enervante, ci reușesc și să-l facă pe celălalt să nu mai vrea să discute cu tine. Dr. Nichols spune că atunci când îi spui cuiva care-ți vorbește despre problema sa ”să facă ceva constructiv”, nu faci decât să demonstrezi că n-ai capacitatea de a-ți tolera anxietatea. În loc să procedezi astfel, este de dorit să te poți pune pe tine însuți între paranteze atunci când îl asculți pe celălalt și să fii atent la nevoile sale, în loc să vorbești despre cum ai face tu. 
  4. ”Nu trebuie să te simți așa”. Spunându-i cuiva să nu se simtă într-un anume fel, nu numai că nu-i dai spațiu pentru propriile trăiri, nevalidându-i-le, ci îl faci și să se simtă izolat din punct de vedere emoțional. În plus, atunci când spui cuiva să nu simtă ceva, în principiu, transmiți mesajul că nu poți tolera psihic acea încărcătură emoțională exprimată în conversație”.

Dacă vrei să devii un mai bun ascultător, îți sugerez să ai în vedere următorii pași:

  1. Redu la minim sursele de distragere a atenției și nu încerca să faci mai multe lucruri în același timp. Oprește televizorul, lasă-ți telefonul deoparte, propune-le copiilor activități care să-i țină ocupați. Apoi, concentrează-ți întreaga atenție asupra persoanei din fața ta. În timpul discuțiilor importante, nu spăla vase, nu împacheta rufele, nu găti, nu naviga pe internet. Activitățile care-ți pot distrage atenția și tendința de a face mai multe lucruri în același timp lasă loc la neînțelegeri și interpretări greșite.
  2. Concentrează-te și relaxează-te. Încearcă să-ți controlezi mintea, astfel încât să fii cu totul acolo, atent 100% la cel din fața ta. La început, s-ar putea să nu fie tocmai ușor. S-ar putea să simți pornirea de a-l liniști pe celălalt sau de a căuta soluții. În loc să faci asta, relaxează-te și fii atent, pentru că unica ta misiune, în acest context, este aceea de a-i fi alături, ascultându-l activ. 
  3. Ascultă. Primul pas este să abandonezi nevoia de a da un răspuns la ce ți se spune și să asculți, pur și simplu, trăirile pe care celălalt le exprimă. Fă loc în interiorul tău pentru informațiile care-ți sunt împărtășite. Tot ce ai de făcut este să asculți ce-ți vorbește celălalt. 
  4. Limbajul corporal și limbajul non-verbal. Ascultarea activă include contactul vizual, limbajul corporal adecvat, adică să stai cu fața către interlocutor, într-o postură relaxată, sau așezat și puțin aplecat către acesta, pentru a-i arăta că ești interesat de ceea ce are de împărtășit. 
  5. Nu-l întrerupe și nu folosi formulări lipsite de delicatețe. Așa cum spuneam și mai devreme, singura ta misiune este aceea de a oferi suport emoțional ascultând activ. Abține-te de la a întrerupe și de la a utiliza formulările expuse mai sus de către Dr. Nichols. 
  6. Exprimă-ți empatia și compasiunea. Empatia este sentimentul acela că înțelegi și împărtășești experiența și emoțiile altcuiva. Compasiunea este abilitatea de a înțelege ce simte altă persoană și dorința de a-i ușura suferința. A asculta pe cineva demonstrează empatie și este un exemplu de compasiune activă; atunci când suntem ascultați, suferința se atenuează. 
  7. Nu judeca, nu da sfaturi și nu-ți da cu părerea dacă nu ți se cere. Uneori, poate fi destul de greu să te abții. Atunci când îi ascultăm pe ceilalți, este posibil să ne vină în minte tot felul de idei și sugestii pentru celălalt, rezolvări pentru problemele sale sau să vrem, pur și simplu, să ne spunem părerea. Însă este foarte important să reușim să ne concentrăm, să ascultăm și să așteptăm să ni se ceară păreri și soluții. 
  8. Pune întrebări deschise. Atunci când îți vine rândul să vorbești, adresează-i celui din fața ta întrebări deschise. Întrebările se împart în două categorii: întrebările deschise, care solicită informații, și întrebările închise, care, de obicei, primesc răspuns format dintr-un singur cuvânt, ”da”, ”nu”, ”poate”. Întrebările închise aduc informații, în timp ce întrebările deschise invită la dialog și dau spațiu de exprimare. De exemplu: Întrebare închisă: Ai avut o zi bună azi?, Întrebare deschisă: Povestește-mi cum a fost pentru tine ziua de azi. Întrebare închisă: Cine a început cearta: tu sau sora ta? Întrebare deschisă: Îmi poți povesti despre cearta cu sora ta? Întrebare închisă: Pot face ceva să te ajut? Întrebare închisă: Spune-mi două lucruri pe care le-aș putea face pentru tine. 
  9. Rezumă ce ai înțeles. Atunci când interlocutorul tău se oprește și-ți vine ție rândul să vorbești, rezumă ideile principale, temele sau trăirile pe care le-ai auzit sau observat. 
  10. Oferă sprijin. În loc să te grăbești să găsești soluții pentru schimbarea, repararea ori rezolvarea problemelor, întreabă-l pe celălalt cum i-ai putea fi de folos. Nu presupune din start că are nevoie de sfaturi, sugestii sau păreri. Întrebându-l de ce anume are nevoie, îi arăți că-l respecți și că te poți concentra asupra nevoilor sale și nu asupra nevoilor tale. 

În săptămâna ce urmează, propune-ți să fii atent la modul în care îi asculți pe cei din jurul tău și la modul în care ceilalți te ascultă pe tine. Testează unele dintre sugestiile de mai sus și observă ce se întâmplă atunci când asculți cu adevărat. 

Citește și:

Ce să întrebi în loc de „Ce mai faci?”

7 lecții de viață pe care le putem învăța de la Malala Yousafzai

S-ar putea să-ți placă și…

MISIUNE//

Cum îi poți ajuta pe cei dragi în funcție de tipul lor de personalitate

WELLBEING//

De ce dormim?

EFICIENȚĂ//

Cum să te dedici total obiectivelor care te înspăimântă

Înscrie-te pentru a primi newsletter-ul

Thrive Global
Curajul este ca un mușchi. Și știu din proprie experiență că pe măsură ce îl exersezi devine din ce în ce mai ușor să nu te lași copleșit de temeri.

- Arianna Huffington

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.